Momentul de cultură
Emil Botta, Hamletul scenei şi poeziei româneşti. 47 de ani de la trecerea în veșnicie
Emil Botta s-a născut pe 15 septembrie 1911, la Adjud și s-a stins din viață pe 24 iulie 1977, la București.
Cel care mărturisea: „N-am defăimat niciodată amurgul şi tăcerea…”
Personalitate marcantă mistuită de umbrele misterului şi ale sensibilităţii profunde de un tragism aparte, a rămas în memoria culturii române ca poet, prozator și actor român.
- Emil Botta a urmat Conservatorul de Artă Dramatică din București, în perioada 1929-1932.
Devine actor al Teatrului Național din București, după mai mulți ani petrecuți pe unele scene de provincie. La Național joacă în roluri de excepție, Werther, Iago, Macbeth, Unchiul Vania, Ion din Năpasta etc.
Aparent anacronic, el își juca mai cu seamă glasul. Era făcut parcă pentru tragediile antice, decât pentru teatrul contemporan. Avea pe masca actoricească imprimată acea damnațiune caracteristică artiștilor luciferici, blestemați, înrăiți întru geniu cu spirite necontrolabile la prima investigație, arată radioresita.ro
„Strofă ultimă”, poemul de debut
Ca poet, a debutat cu poemul „Strofă ultimă” în revista lui Tudor Arghezi „Bilete de papagal” în 1929. Emil Botta a făcut parte din grupul intitulat „Corabia cu ratați”, din care s-au desprins și filosoful Emil Cioran sau dramaturgul Eugen Ionescu.
- Mircea Eliade, Emil Cioran, Nicolae Steinhardt aveau un adevărat cult pentru versurile sale, fiind poetul preferat al generației Criterion.
Emil Botta este autorul unei poezii negre, existențialiste, cu personaje dintr-o mitologie proprie a morții, în consonanță cu filosofia Trăirismului interbelic. E un poet al măștilor, eul liric se devoalează prin toate aceste personaje, rezultând o comedie a morții și a neputinței.
În anul 1937 îi apare la „Fundațiile regale pentru literatură și artă”, întâiul volum, premiat, intitulat: „Întunecatul april”. Timbrul original al acestei poezii încântă critica vremii. Vladimir Streinu distinge în această apariție „Semnele noi de lirism”, în contextul în care marii lirici interbelici ajungeau la apogeu. Urmează, apoi, volumul „Pe-o gură de rai”, Ciclul Vineri, „Versuri” și „Un dor fără spațiu”.
- Asemenea lui Alexandru Philippide, Emil Botta a scris relativ puțină poezie. Spațiul său poetic este, însă, inconfundabil.
Emil Botta, actor în poezie
În acest sens s-a vorbit pe drept cuvânt despre teatralitate la el. Joacă un singur rol, pe al lui însuşi, dar travestindu-se mereu, punându-şi o mască, declamând monologic. Furişat sub travesti, poetul se lasă pradă viziunilor sale himerice. Ca să se exprime, sentimentul are nevoie la el de consumaţia teatrală, de spiritul imaginar al unei culturi, de lemnul scenei sub picioare, de mască.
A fost distribuit în peste 20 de produse finale ale artei și industriei cinematografice din comunism: „Se aprind făcliile”/1939/ „Viața nu iartă”/1958/, „Erupția”/1958/, „Când primăvara e fierbinte”/1961/, „S-a furat o bombă” (regia: Ion Popescu Gopo)/1961/, „Pași spre lună” (tot în regia lui Gopo), „Pădurea spânzuraților” (regia: Liviu Ciulei)/1964/, „Răscoala”/1965/, „De-aș fi… Harap alb”/1965/, „Șah la rege”/1965/, „Dacii”/1966/, „Faust XX”/1966/, „Subteranul”/1967/, „Columna”/1968/, „Mastodontul”, „Premiera”/1976/ (inclusiv „Reconstituirea”, în regia lui Lucian Pintilie/1969/, rolul profesorului Paveliu)…
In memoriam Emil Botta
Sursa foto: Fabrica de Poezie
Momentul de cultură
Expoziție a pictorului Ilie Bostan, la Palatul Culturii din Iași
La Muzeul de Artă din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași va avea loc, în 4 septembrie 2024, de la ora 18.00, un dublu eveniment dedicat artistului Ilie Bostan, cu ocazia împlinirii a 70 de ani de viață: vernisajul expoziției de arte vizuale și lansarea albumului de artă semnat de dr. Smaranda Bostan, apărut la Editura „Dana Art”. Criticul de artă Maria Bilașevschi și scriitorul Grigore Ilisei vor fi moderatorii întâlnirii pictorului cu publicul ieșean, iar expoziția va fi curatoriată de Valentina Druțu.
- Cele 60 de lucrări de sculptură, pictură și grafică din colecția personală și colecții private, reprezentând diverse etape de creație ale artistului, vor putea fi admirate până la 29 septembrie 2024.
Născut la Hilița, în județul Iași, în 1954, Ilie Bostan este absolvent al Liceului de Muzică şi Arte plastice „Octav Băncilă” din Iaşi și al Academiei de Arte „George Enescu” Iaşi, Secţia sculptură.
- A predat în învățământul gimnazial, iar din 1990 este cadru didactic universitar.
Ilie Bostan a expus mult, atât în țară, cât și în străinătate, iar activitatea artistică i-a fost răsplătită cu distincții, precum Ordinul Meritul Cultural în grad de ofiţer, decernat de Preşedinţia României în 2004 sau Marele Premiu al Salonului Naţional de Artă al Uniunii Artiștilor Plastici din România, în 2002, potrivit ziarullumina.ro
Sursa foto:Radio Vacanța
Momentul de cultură
S-au împlinit 231 de ani de la adoptarea Declarației drepturilor omului și ale cetățeanului
În 26 august 1793, la Paris, se puneau bazele celui mai important document pentru fundamentarea democrației în Franța.
Carta cuprindea un preambul și 17 articole, împărțite în trei secțiuni: drepturile omului, drepturile cetățeanului și drepturile societății.
Printre drepturile stipulate se numărau dreptul la libertate, dreptul la proprietate, dreptul la siguranță, egalitatea în fața legii, dreptul la liberă exprimare.
Acest document a stat la baza multor texte similare adoptate în Europa și America de Sud în secolul al XIX-lea.
Prevederile sale au avut ecou și mai târziu, în secolul al XX-lea, în Convenția Europeană a Drepturilor Omului, semnată la Roma, la 4 noiembrie 1950, convenție ratificată și de România, la 20 iunie 1994.
Sursa foto: ziarullumina.ro
Momentul de cultură
Operele lui Brâncuși pe Lista UNESCO a patrimoniului mondial
În cadrul celei de-a 46-a reuniuni anuale a Comitetului ONU pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), desfăşurată recent la New Delhi, India, s-a decis înscrierea a 26 de noi situri pe Lista patrimoniului mondial, printre care Via Appia din Italia, Mănăstirea „Sfântul Ilarion” din Fâşia Gaza, ansamblul monumental „Calea Eroilor” realizat de Constantin Brâncuşi la Târgu Jiu, „Frontierele Imperiului Roman – Dacia”, relatează EFE.
De asemenea, pe lista UNESCO a patrimoniului mondial au fost înscrise Axa Centrală a Beijingului, deşi cu o atenţionare din cauza „presiunilor de dezvoltare” cu care se confruntă unele secţiuni ale acesteia, rezervaţiile de păsări migratoare din Marea Galbenă, coasta Golfului Bohai și deşertul Badain Jaran, China devenind astfel ţara cu al doilea cel mai mare număr de situri pe Lista patrimoniului mondial, 59, cu unul mai puţin decât Italia.
- Printre obiectivele nou adăugate se mai numără sistemul de peşteri din Parcul Naţional Niah (Malaezia), complexul rezidenţial Schwering (Germania) sau Parcul Naţional Lencois Maranhenses (Brazilia).
Ansamblul Monumental „Calea Eroilor” ridicat la Târgu Jiu între anii 1937-1938 de către părintele sculpturii moderne, Constantin Brâncuși (1876-1957), este singura creație de for public a marelui sculptor.
Exegeții definesc ansamblul ca „unica sculptură a timpurilor moderne care poate fi comparată cu marile monumente ale Egiptului, ale Greciei sau ale Renașterii”, îmbinând sculptura, arhitectura și peisajul.
Ansamblul se întinde pe o axă de la vest la est care traversează orașul, pornind de la malul Jiului, din Parcul Central, unde se află lucrările din piatră – Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor și Poarta Sărutului –, continuând cu Calea Eroilor, pe care se găsește Biserica Sfinții Apostoli și culminând cu Coloana fără Sfârșit, din fontă alămită și oțel, înălțată în mijlocul unui parc, pe un promontoriu.
Ansamblul, inaugurat la 27 octombrie 1938, a fost comandat de Liga Națională a Femeilor Gorjene, prezidată de Arethia Tătărescu, soția prim-ministrului României, Gheorghe Tătărescu și donat orașului „pentru a preamări memoria eroilor gorjeni care s-au jertfit în războiul de reîntregire”.
În prezent, pe Lista UNESCO a patrimoniului mondial sunt 1.222 de situri din 168 de ţări, potrivit ziarullumina.ro
-
Actualitatecu 2 zile in urma
Sunt prognozate averse torențiale la Botoșani, în următoarele ore
-
Actualitatecu 2 zile in urma
13 septembrie – Ziua Pompierilor din România, marcată la Botoșani (galerie foto)
-
Actualitatecu 3 zile in urma
Accident rutier soldat cu victime și pagube materiale (galerie foto)
-
Actualitatecu 2 zile in urma
SuperLiga revine cu partida Sepsi OSK – FC Botoșani, care se va disputa în această seară (video)
-
Se intampla langa noicu 3 zile in urma
Expoziția „Cărările Luminii”, la Muzeul de Istorie din Suceava
-
Actualitatecu o zi in urma
Risc de inundații pe râurile Jijia, Prut și afluenții acestora!
-
Actualitatecu o zi in urma
Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani deschide Stagiunea 2024 – 2025 cu o premieră! (foto)
-
Actualitatecu 2 zile in urma
Document fals privind ITP-ul unui autoturism, prezentat de șoferul acestuia la controlul de frontieră