Actualitate
Astăzi se împlinesc 54 de ani de la moartea actorului Ștefan Ciobotărașu
Actorul care a interpretat mai bine de 300 de roluri s-a stins din viață la data de 27 august 1970, așteptând mașina care urma să-l ducă la Pitești pentru filmările la producția „Așteptarea”.
Trebuia să fie cizmar
Ștefan Ciobotărașu face parte din generația clasică de artiști români, fiind recunoscut chiar și astăzi pentru rolul său iconic din filmul „Amintiri din copilărie” (1965), unde a dat viață lui Ion Creangă.
Interpretarea sa remarcabilă a lăsat o amprentă veșnică în cultura română, devenind un punct de referință pentru portretizarea lui Ion Creangă, potrivit click.ro
- I se spunea „actorul celor 300 de roluri” pentru portofoliul său impresionant de personaje jucate.
Născut pe 21 martie 1910 în comuna Lipovăţ, judeţul Vaslui, Ștefan Ciobotărașu provenea dintr-o familie modestă de țărani. Părinții săi, Vasile și Ana Ciobotărașu, se străduiau să-i ofere un viitor mai bun. Tatăl său lucra ca frânar la calea ferată, fiind frecvent mutat pe diverse trasee, inclusiv Iași-Bârlad, Câmpina și Mărășești. La doar 11 ani, Ștefan Ciobotărașu a plecat la București împreună cu tatăl său, călătorind în cabina de frânar, pentru a deveni ucenic pantofar la un atelier de cizmărie situat pe Calea Victoriei nr. 36, deținut de Gh. Ene-Filipescu. Timp de trei ani, Ștefan a îndeplinit diverse sarcini, ajutând la curățenie și făcând comisioane, deși meseria nu îl atrăgea.
A descoperit și și-a cultivat pasiunea pentru teatru
Destinul i-a zâmbit la prăvălia unde lucra, deoarece acolo se întâlnea cu personalități ale teatrului românesc, care îi ofereau bilete la spectacole în loc de bacșiș. Astfel, Ștefan a descoperit și și-a cultivat pasiunea pentru teatru.
- În toamna anului 1924, dezamăgit de condițiile din București, Ștefan Ciobotărașu s-a întors acasă, o decizie care a marcat începutul unei cariere artistice strălucite.
Soarta i-a zâmbit din nou tânărului Ștefan Ciobotărașu când părinții săi s-au mutat la Vaslui. Aici, a avut ocazia să întâlnească personalități remarcabile ale vremii, cum ar fi scriitorii Jean Bart și Mihai Negru, Mihail Sadoveanu, George Topârceanu, Mihai Codreanu și marele muzician George Enescu. De asemenea, a avut contact cu mari actori care veneau să joace în turnee la Vaslui.
A urmat Liceul „Mihail Kogălniceanu” din localitate, inițial în particular, și apoi la cursul de zi, promovând două clase simultan. În 1929, după absolvirea liceului, Ștefan s-a mutat la Iași, unde s-a înscris la Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică. Aici, a fost remarcat de poetul Mihai Codreanu, care i-a devenit profesor și mentor. Sub îndrumarea sa, Ștefan a început să facă figurație în diverse piese de teatru și să publice versuri în revistele din Iași.
- În 1933, Ciobotărașu și-a făcut debutul pe scena Teatrului Național din Iași cu rolul unui ucigaș în „Macbeth” de Shakespeare.
A petrecut aproape 13 ani pe această scenă, interpretând aproximativ 200 de roluri. În 1933, s-a logodit cu Aurora Donose, iar în anul următor, cei doi s-au căsătorit. În 1940, s-a născut singurul lor copil, o fiică pe nume Magda.
A jucat la mai multe teatre – Alhambra, Comedia, Victoriei – predominând în roluri de comedie
În 1945, Ștefan Ciobotărașu s-a mutat cu familia la București, unde a jucat la mai multe teatre – Alhambra, Comedia, Victoriei – predominând în roluri de comedie. După instaurarea regimului comunist, în 1948, Ștefan Ciobotărașu a fost repartizat la Arad, la primul teatru de stat din țară. Aici, și-a continuat cariera teatrală și a continuat să scrie poezii, conducând cenaclul literar „Alexandru Sahia”.
- Ștefan Ciubotăraşu a fost, de asemenea, Stroe Orheianu în „Neamul Șoimăreștilor”(1965), dar și căpetenia dacă Ciungu, în „Columna” (1968).
La 27 august 1970, Ștefan Ciobotărașu a trecut în neființă la vârsta de 60 de ani.
Sursa foto: BZI
Actualitate
Faţa nevăzută a Lunii: imaginea numită „Apus de Pământ”
NASA a publicat prima serie de fotografii realizate de astronauţii misiunii Artemis II în timpul survolului emisferei ascunse a Lunii, un moment „memorabil şi unic”, arată ziarullumina.ro
Prima imagine, numită „Apus de Pământ”, arată planeta noastră dispărând în spatele feţei pătate a Lunii şi aminteşte de fotografia „Răsărit de Pământ” realizată de astronautul Bill Anders de pe Apollo 8 în 1968, iar o a doua imagine prezintă o eclipsă solară uimitoare.
Potrivit „Live Science”, astronauții navei Artemis II au zburat mai departe de Pământ „decât oricare alt om din istorie”.
Sursa foto: Facebook/ NASA
Actualitate
Cele două loturi de autostradă, de la Pașcani la Suceava, vor fi construite de compania UMB Spedition
Contractele urmează să fie semnate în perioada următoare.
Este vorba despre:
- Pașcani – Roșcani (33 km)
- Roșcani – Suceava (29 km)
Termenele prevăzute pentru realizarea celor două loturi de autostradă sunt de 6 luni pentru proiectare și de 24 de luni pentru execuție.
Sursa foto: facebook/ Gheorghe Șoldan
Actualitate
Aducerea Sfintei Lumini de la Ierusalim în Sâmbăta Mare (11 aprilie 2026)
Tradiția aducerii Sfintei Lumini de la Ierusalim, inaugurată în anul 2009 de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, va fi continuată și în acest an, anunță Patriarhia Română, într-un comunicat citat de ziarullumina.ro
În seara zilei de sâmbătă, 11 aprilie 2026, este programată aducerea Sfintei Lumini de la Ierusalim de către părintele arhimandrit Ioan Meiu, Superiorul Așezămintelor Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, urmând a fi oferită delegaților eparhiilor Patriarhiei Române prezenți la Aeroportul Internațional Otopeni. Ulterior, prin intermediul protopopiatelor, centrele eparhiale vor distribui Sfânta Lumină către fiecare parohie din cadrul lor.
În aceeași seară, în jurul orei 19.00, Sfânta Lumină va fi primită la Catedrala Patriarhală istorică „Sfinții Împărați Constantin și Elena” de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
Aducerea și oferirea Sfintei Lumini de la Ierusalim tuturor lăcașurilor de cult din cuprinsul Patriarhiei Române reprezintă un puternic simbol al comuniunii și unității eclesiale, precum și o expresie a bucuriei pascale prilejuite de marele praznic al Învierii Domnului Iisus Hristos.
La această oră, există toate premisele ca Sfânta Lumină să fie adusă ca în fiecare an, însă, ținând cont de situația geopolitică actuală, marcată de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, aducerea acesteia poate fi afectată doar într-un caz de forță majoră neprevăzută.
Într-o astfel de situație total nedorită și imposibil de anticipat, Sfânta Lumină de la Ierusalim va fi oferită de la Catedrala Patriarhală istorică „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, de pe Colina Bucuriei, întrucât Sfânta Lumină adusă de la Ierusalim în anul 2025 a fost păstrată aici neîntrerupt aprinsă într-o candelă specială, în mod preventiv.
Biroul de presă al Patriarhiei Române
Sursa foto: ziarullumina.ro




