NASA a publicat prima serie de fotografii realizate de astronauţii misiunii Artemis II în timpul survolului emisferei ascunse a Lunii, un moment „memorabil şi unic”, arată ziarullumina.ro

Prima imagine, numită „Apus de Pământ”, arată planeta noastră dispărând în spatele feţei pătate a Lunii şi aminteşte de fotografia „Răsărit de Pământ” realizată de astronautul Bill Anders de pe Apollo 8 în 1968, iar o a doua imagine prezintă o eclipsă solară uimitoare.

Potrivit „Live Science”, astronauții navei Artemis II au zburat mai departe de Pământ „decât oricare alt om din istorie”.

Sursa foto: Facebook/ NASA

România trece oficial la ora de vară în acest weekend, în noaptea de 28 spre 29 martie 2026, când ora 3:00 va deveni ora 4. Ceasurile se dau astfel cu o oră înainte, iar duminică va fi cea mai scurtă zi, având doar 23 de ore.

Schimbarea, aplicată în majoritatea statelor Uniunii Europene, înseamnă o zi mai lungă cu mai multă lumină până apune soarele.

Ora de vară va fi aplicată până în ultima duminică din luna octombrie 2026, când ceasurile vor fi date înapoi cu o oră.

Odată cu această schimbare, România trece de la ora standard a Europei de Est (EET) la ora de vară a aceluiași fus orar (EEST).

Trecerea la ora de vară are loc anual în ultimul weekend din luna martie

În februarie 2018, Parlamentul European a cerut Comisiei Europene să evalueze directiva referitoare la ora de vară şi, dacă va găsi necesar, să prezinte o propunere de revizuire.

Comisia Europeană a propus înlăturarea schimbării sezoniere a orei în Europa, statele membre având libertatea de a decide dacă vor să aplice, în mod permanent, ora de vară sau ora de iarnă.

Propunerea a luat în considerare o serie de aspecte, inclusiv rezultatele unei consultări publice organizate de Comisie în anul 2018, care a primit 4,6 milioane de răspunsuri din cele 28 de state membre, cel mai mare număr de răspunsuri primite vreodată într-o consultare de acest fel, cu o majoritate în favoarea renunţării la schimbarea sezonieră a orei, arată edupedu.ro

În 2019, Parlamentul European a votat în favoarea renunţării la sistemul orei de vară şi de iarnă, în care ceasurile sunt ajustate cu o oră în fiecare primăvară şi toamnă, decizia finală urmând să fie luată de fiecare stat în parte.

Când a fost introdusă prima oară ora de vară în România

În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în anul 1932, între 22 mai şi 2 octombrie, potrivit G4Media. Până în anul 1939, ora de vară a funcţionat în fiecare an, între prima duminică din aprilie, ora 00.00, şi prima duminică din octombrie, ora 01.00.

Din anul 1941, ora de vară nu s-a mai folosit, fiind reintrodusă în România abia în 1979. Până în 1996, ora de vară se introducea de la sfârşitul lunii martie până la sfârşitul lui septembrie. Din 1997 s-a trecut la ora de vară din ultima duminică a lunii martie până în ultima duminică din octombrie, potrivit site-ului Observatorului Astronomic.

Sursa foto: Pixabay.com/edupedu.ro

Deseori etichetată drept o cheltuială inutilă, o risipă de resurse în vremuri de pace aparentă, instituția militară reprezintă, în realitate, expresia matură a unui instinct mult mai vechi: organizarea colectivă împotriva haosului. În vastul spectacol al istoriei omenirii, armata nu apare brusc ca instituție, ci evoluează din forma sa embrionară (ceata de războinici născută din nevoia de protecție).

De la comunitățile nomade timpurii, care și-au asigurat existența prin organizare vigilentă, până la structuri contemporane precum NATO, dedicate apărării și securității comune, armata s-a dovedit a fi nu un lux, ci un mecanism indispensabil evoluției istorice.

În epocile primare ale omenirii, acolo unde supraviețuirea însemna o luptă zilnică împotriva naturii și a rivalilor, primele grupuri organizate din Paleolitic și Neolitic nu au inventat armata ca entitate separată, ci au integrat-o organic în structura lor socială.

În acest sens, arheologia oferă dovezi clare: unelte de piatră ascuțite, folosite nu doar pentru vânătoare, ci și pentru apărare. Fără această formă primitivă de ripostă, aceste grupuri ar fi fost pradă ușoară invaziilor sau foametei.

Armata, încă din forma sa de început, a fost catalizatorul tranziției de la vulnerabilitatea individuală la coeziunea grupului. Ea a permis nu doar supraviețuirea, ci și evoluția culturală, alianțe temporare și, în cele din urmă, sedentarizarea. Cheltuiala, fie ea în timp, resurse sau vieți, nu era risipă, ci o investiție firească în perpetuarea speciei.

Sursa text/foto: Curierul Armatei / facebook/ Forțele Terestre Române