Mii de elevi se află în faţa celor mai importante examene din viaţa lor: Bacalaureatul şi Evaluarea Naţională.

Probe de evaluare a competenţelor lingvistice și digitale

Luni, 8 iunie 2026, vor debuta, pentru absolvenţii de liceu, probele de evaluare a competenţelor lingvistice în limba română, cele într-o limbă de circulaţie internaţională, respectiv evaluarea competenţelor digitale.

Tot de luni, elevii claselor a VIII-a se vor putea înscrie la examenul de Evaluare Naţională, care se va desfăşura în intervalul 22-26 iunie 2026.

Prima sesiune a examenului de bacalaureat începe luni, 8 iunie, cu evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, proba A, continuând până în data de 10 iunie inclusiv. Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională (proba C) este programată în perioada 11-12 iunie, iar competenţele digitale (proba D) vor fi evaluate între 15 şi 17 iunie.

Probele de competenţe sunt „notate” cu niveluri de competenţă care nu influenţează media finală a examenului, însă sunt obligatorii pentru obţinerea diplomei de bacalaureat.

Elevii vor fi evaluaţi de o comisie formată din doi profesori şi, potrivit procedurii de desfăşurare, nu se admite schimbarea biletului de examen.

„În cazul în care candidaţii refuză să răspundă la întrebările formulate, se consideră că nu au susţinut proba A, respectiv proba B”, se arată în documentul Ministerului Educaţiei şi Cercetării (MEC). În consecinţă, candidaţii nu vor mai putea participa la probele scrise, care sunt programate astfel: Limba şi literatura română – 29 iunie, proba E.c obligatorie a profilului – 30 iunie, respectiv proba E.d la alegere a profilului şi specializării – 2 iulie.

Totodată, MEC asigură condiţii de egalizare a şanselor pentru candidaţii cu deficienţe de vedere, deficienţe de auz şi tulburări de neurodezvoltare. Astfel, la proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, „elevii cu dizabilităţi primesc un set aparte de bilete”, iar la probele A şi B, aceştia „pot beneficia, la cerere, de prelungirea cu 10 minute a timpului necesar pentru pregătirea răspunsului, respectiv a timpului de susţinere a răspunsului”, potrivit ziarullumina.ro

Primele rezultate vor fi afişate pe 7 iulie, până la ora 12.00, în aceeaşi zi urmând a fi depuse cereri pentru vizualizarea lucrărilor scrise şi depunerea contestaţiilor, care va fi posibilă şi în zilele de 8 şi 9 iulie. Rezultatele finale ale primei sesiuni a bacalaureatului vor fi comunicate în data de 13 iulie.

Când susțin probele scrise absolvenții de gimnaziu

Absolvenţii de gimnaziu se vor putea înscrie la Evaluarea Naţională în perioada 8-12 iunie, urmând a susţine probele scrise în zilele de 22 iunie – Limba şi literatura română, 24 iunie – Matematică şi 26 iunie – Limba şi literatura maternă.

Pe 1 iulie vor fi afişate primele rezultate, candidaţii la Evaluarea Naţională având posibilitatea, ca şi colegii lor mai mari care susţin bacalaureatul, să solicite vizualizarea lucrărilor scrise.

Potrivit metodologiei, vor vedea lucrarea individual, în prezența unei persoane desemnate de comisia centrului de examen, care nu va avea voie să facă aprecieri referitoare la conţinut, să facă fotografii ori să elibereze copii tipărite sau digitale.

MEC precizează că vizualizarea lucrării nu obligă candidatul să depună contestație, așa cum nici depunerea unei contestaţii nu este condiţionată de vizualizarea lucrării. Totuşi, elevii care contestă nota trebuie să semneze o declarație prin care iau la cunoștință că nota poate crește sau scădea după recorectare, arată ziarullumina.ro

Sursa foto: Ziarul de Iasi

Cupa Mondială de fotbal 2026, care va alinia în premieră 48 de echipe și se va desfășura în trei țări nord-americane, va debuta joi, 11 iunie, cu meciul Mexic-Africa de Sud, pe stadionul Azteca din Ciudad de Mexico, a anunțat Federația Internațională de Fotbal (FIFA), citată de AFP.

Pentru turneul găzduit în comun de Statele Unite, Mexic și Canada care include un număr record de 104 de meciuri, dintre care 78 se vor juca pe teritoriul american, s-au pus în vânzare aproximativ șapte milioane de bilete.

Pe plan economic, se așteaptă ca marea competiție (11 iunie – 19 iulie) să aibă un impact direct asupra PIB-ului sectorului turismului de 6,4% în Canada, 2,4% în Mexic și 2,1% în Statele Unite, potrivit EFE, care citează date ale Consiliului Mondial pentru Călătorii și Turism (WTTC).

În ciuda gigantismului său, Cupa Mondială nu suscită interes prea mare în rândul publicului american.

Un sondaj publicat zilele trecute arată că doar 28% dintre adulții din SUA, unde fotbalul american este mai popular decât soccerul, spun că vor urmări competiția, care îi interesează cu adevărat doar pe 14% dintre cei chestionați, relatează AFP.

În ceea ce privește favoriții turneului, o atenție deosebită a stârnit anunțul lui Joachim Klement, economistul german cunoscut pentru predicțiile corecte ale campioanelor din 2014, 2018 și 2022, potrivit căruia Olanda va cuceri trofeul, după o finală împotriva Portugaliei, informează BeIN Sports. Spre deosebire de previziunile bazate exclusiv pe performanța sportivă, Klement combină variabile statistice, economice și demografice pentru a estima probabilitățile de succes la Cupa Mondială, arată ziarullumina.ro

Sursa foto: canva.com/curierulnational.ro

Un articol de: Dr. Andreea Pușcașu

Progresele tehnologice din ultimele decenii au revoluționat practica medicală, aducând numeroase beneficii atât pentru pacienți, cât și pentru medici.

Una dintre cele mai importante inovații este telemedicina, reprezentând modalitatea de furnizare a serviciilor medicale la distanță, prin intermediul tehnologiilor de comunicare audio și video ce permit interacțiunea directă dintre pacient și medic. Deși examenul clinic nu poate fi realizat în totalitate în cadrul unei consultații la distanță, telemedicina oferă posibilitatea efectuării unei anamneze complete, identificării anumitor probleme de sănătate, stabilirii unui diagnostic prezumtiv și a unui plan terapeutic, precum și a monitorizării evoluției pacienților cu afecțiuni cronice.

Deși conceptul de telemedicină a apărut încă din secolul al XX-lea, dezvoltarea sa a fost accelerată de pandemia de COVID-19, când necesitatea limitării contactului fizic a determinat implementarea rapidă a consultațiilor la distanță. În prezent, telemedicina este utilizată pe scară largă în numeroase țări. De exemplu, în Statele Unite ale Americii, milioane de pacienți beneficiază anual de consultații medicale la distanță. În România, telemedicina este reglementată din anul 2020, iar utilizarea sa a cunoscut o dezvoltare accelerată datorită avantajelor pe care le oferă atât pacienților, cât și profesioniștilor din domeniul sănătății.

Printre principalele beneficii ale telemedicinei se numără creșterea accesului la servicii medicale pentru persoanele care locuiesc în zone izolate, care au dificultăți de deplasare sau nu beneficiază de acces facil la toate specialitățile medicale de care au nevoie. În același timp, consultațiile la distanță pot reduce timpul și costurile asociate deplasării la medic, fără a compromite calitatea actului medical, în situațiile în care evaluarea de la distanță este adecvată.

Un alt avantaj important este limitarea contactului direct cu mediul spitalicesc și cu alți pacienți, contribuind astfel la reducerea riscului de transmitere a infecțiilor. De asemenea, telemedicina poate fi integrată în sistemele de triaj al urgențelor medicale, permițând evaluarea inițială a pacienților înainte de prezentarea la camera de gardă. Astfel, medicul poate aprecia gravitatea simptomelor și poate recomanda prezentarea la spital sau tratamentul la domiciliu, contribuind la reducerea deplasărilor care nu sunt necesare și la decongestionarea serviciilor de urgență.

Cu toate acestea, deși oferă numeroase beneficii, telemedicina nu înlocuiește consultația medicală clasică, ci o completează acolo unde este posibil, contribuind la creșterea accesibilității, eficienței și calității serviciilor medicale.

(Material realizat de Centrul de Inovație și e-Health din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, preluat din ziarullumina.ro)

Sursa foto: UMFCD/ziarullumina.ro