Actualitate
Moșii de vară 2024: tradiții și obiceiuri de Sâmbăta Morților
Moșii de vară mai sunt cunoscuți în popor și sub denumirea de Sâmbăta Morților și vin cu o serie de tradiții și obiceiuri pe care credincioșii le respectă an de an.
De Moșii de vară, oamenii fac pachete și dau de pomană în numele celor plecați dintre noi. Ei merg la Biserică pentru Sfintele Liturghii și slujbele de pomenire ale celor trecuți în neființă, sfințesc bucatele și le oferă celor nevoiași, arată stirileprotv.ro
Moșii de Vară 2024
Anul acesta, Moșii de vară 2024 au loc în această zi de sâmbătă, 22 iunie, iar pe 23 iunie se sărbătoresc Rusaliile.
Există două sâmbete care sunt dedicate special pomenirii generale a celor trecuți în neființă: Sâmbătă dinaintea Duminicii Lăsatului Sec de carne (a Înfricoșatei Judecăți) și Sâmbăta dinaintea Duminicii Pogorârii Duhului Sfânt (Sâmbăta Rusaliilor).
Prima este cunoscută drept Moșii de iarnă, iar a doua drept Moșii de vară. Ambele sâmbete sunt extrem de importante pentru credincioși, care fac pregătiri pentru a da de pomană și a cinsti memoria celor plecați dintre noi.
De regulă, femeile se pregătesc cu preparate precum colivă, cozonaci, colaci, prăjituri și multe altele pentru a face pachețele. Acestea sunt duse la Biserică pentru a fi sfințite, apoi se împart cunoscuților și nevoiașilor în memoria celor decedați.
Este o zi dedicată sufletelor celor trecuți la cele veșnice, iar Moșii de vară sunt dedicați rugăciunii pentru ei, ca aceștia să se bucure de darurile Sfântului Duh, a cărui pogorâre este prăznuită în duminica următoare.
Se spune că oamenii dau de pomană ca să convingă sufletele celor morți să se întoarcă de unde au venit, pentru că ele ar umbla libere de la Înviere până la Rusalii, mai arată stirileprotv.ro
Prin gesturi precum ofrande, pomeni, curățarea mormintelor, tămâierea acestora și arderea de lumini, se spune că oamenii conving aceste suflete să se întoarcă în pace de unde au venit.
Tradiții și obiceiuri de Sâmbăta Morților
Pe vremuri, se credea că sufletele morților, după ce au părăsit mormintele în Joia Mare și au fost libere timp de 50 de zile, se întorc în lumea celor trecuți în neființă în sâmbăta Rusaliilor.
Pentru ca această reîntoarcere să se petreacă lin, oamenii făceau ritualuri de îmbunare a spiritelor morților, adică împodobeau gospodăriile și mormintele cu ramuri de tei și făceau pomeni fastuoase. Aceste tradiții s-au păstrat până în zilele noastre.
Unul dintre cele mai importante obiceiuri ale acestei zile este datul de pomană
Încă de dimineață, credincioșii merg la slujbă pentru a asculta Sfânta Liturghie și pentru a participa la parastasul pentru pomenirea celor adormiți.
Pachetele aduse la biserică ar trebui să conțină o lumânare și un prosop, precum și un pomelnic cu numele celor adormiți. Acestea sunt oferite preotului înainte de săvârșirea Sfintei Liturghii, alături de cărbuni, tămâie și un colac.
În zonele rurale, oamenii trebuie să împartă pachetele săracilor și străinilor, în niciun caz rudelor sau persoanelor din familie. Datul de pomană simbolizează generozitatea și dorința de a face bine celor aflați în nevoie, în amintirea celor dragi trecuți în neființă.
Ritualul de pomenire are loc mai ales în cimitire, unde mormintele sunt curățate și împodobite din timp cu flori de tei și frunze de nuc, iar lumânările sunt înlocuite și aprinse.
Se spune că în acest fel, vei împăca sufletele morților și întoarcerea lor în lumea de dincolo se va petrece fără incidente în morminte.
Ce se împarte în această zi
De Moșii de Vară, se dă de pomană vase de lut, căni, străchini și vase de lemn (cofe), decorate cu flori și umplute cu lapte, vin sau apă.
Deoarece Moșii de vară pică în ajun de Rusalii, la pachetele cu pomană se adaugă și orez cu lapte, conform unei vechi tradiții românești.
În această zi, gospodinele împart și sarmale, plăcinte, colaci, cireșe, fructe și vin. De asemenea, se oferă și alte obiecte, cum ar fi lumânări, tămâie, iconițe, cruciulițe, prosoape, căni și vase din lut, precum și linguri de lemn.
Aceste tradiții sunt respectate atât la țară, cât și în orașe. Scopul este de a onora memoria celor decedați și de a oferi ajutor celor nevoiași.
În cimitire, mormintele sunt curățate și împodobite cu flori și ramuri de tei. Lumânările sunt aprinse și ard pe tot parcursul ceremoniei. Oamenii se adună pentru a se ruga și a-și aminti de cei plecați.
În felul acesta, familiile își amintesc și își onorează rudele care au murit și au plecat în lumea cealaltă. De asemenea, în această zi, se obișnuiește și să se pună masa în curte sau în grădină, pentru a-i primi pe oaspeți și a le oferi mâncare și băutură.
Se pregătesc bucate tradiționale și mâncăruri de sezon. Totodată, din pachetul de pomană nu trebuie să lipsească fructele.
Ce nu se face în această zi
Potrivit tradiției, în această sâmbătă, nu este bine să mergi seara la fântână sau să treci printr-o răscruce de drumuri, într-o zonă singuratică, pentru că pe acolo trec duhurile rele.
Totodată, se spune că este bine să dormi în propria locuinţă, ca să eviți problemele.
Femeile nu au voie să tricoteze sau să toarcă, pentru că toți colacii dați de pomană nu vor ajunge la cei pomeniți, spune tradiţia.
În unele zone, se spune că nu e bine să dai de pomană rudelor, ci trebuie să împarți săracilor și străinilor.
În unele locuri, nu se dă de pomană decât în vase de lut noi, iar cănile trebuie să fie umplute cu vin, suc sau apă cu miere.
În această zi nu se face curățenie și nu se aruncă gunoiul. Nu se spală și nu se mătură, pentru că se spune că toată mizeria aruncată ar putea supăra spiritele care așteaptă bunătăți ca să meargă înapoi în lumea celor morți.
Femeile nu ar trebui să muncească în această zi, pentru că se spune că le vor amorți mâinile, dacă o fac.
Sursa foto: Playtech.ro
Actualitate
Faţa nevăzută a Lunii: imaginea numită „Apus de Pământ”
NASA a publicat prima serie de fotografii realizate de astronauţii misiunii Artemis II în timpul survolului emisferei ascunse a Lunii, un moment „memorabil şi unic”, arată ziarullumina.ro
Prima imagine, numită „Apus de Pământ”, arată planeta noastră dispărând în spatele feţei pătate a Lunii şi aminteşte de fotografia „Răsărit de Pământ” realizată de astronautul Bill Anders de pe Apollo 8 în 1968, iar o a doua imagine prezintă o eclipsă solară uimitoare.
Potrivit „Live Science”, astronauții navei Artemis II au zburat mai departe de Pământ „decât oricare alt om din istorie”.
Sursa foto: Facebook/ NASA
Actualitate
Cele două loturi de autostradă, de la Pașcani la Suceava, vor fi construite de compania UMB Spedition
Contractele urmează să fie semnate în perioada următoare.
Este vorba despre:
- Pașcani – Roșcani (33 km)
- Roșcani – Suceava (29 km)
Termenele prevăzute pentru realizarea celor două loturi de autostradă sunt de 6 luni pentru proiectare și de 24 de luni pentru execuție.
Sursa foto: facebook/ Gheorghe Șoldan
Actualitate
Aducerea Sfintei Lumini de la Ierusalim în Sâmbăta Mare (11 aprilie 2026)
Tradiția aducerii Sfintei Lumini de la Ierusalim, inaugurată în anul 2009 de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, va fi continuată și în acest an, anunță Patriarhia Română, într-un comunicat citat de ziarullumina.ro
În seara zilei de sâmbătă, 11 aprilie 2026, este programată aducerea Sfintei Lumini de la Ierusalim de către părintele arhimandrit Ioan Meiu, Superiorul Așezămintelor Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, urmând a fi oferită delegaților eparhiilor Patriarhiei Române prezenți la Aeroportul Internațional Otopeni. Ulterior, prin intermediul protopopiatelor, centrele eparhiale vor distribui Sfânta Lumină către fiecare parohie din cadrul lor.
În aceeași seară, în jurul orei 19.00, Sfânta Lumină va fi primită la Catedrala Patriarhală istorică „Sfinții Împărați Constantin și Elena” de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
Aducerea și oferirea Sfintei Lumini de la Ierusalim tuturor lăcașurilor de cult din cuprinsul Patriarhiei Române reprezintă un puternic simbol al comuniunii și unității eclesiale, precum și o expresie a bucuriei pascale prilejuite de marele praznic al Învierii Domnului Iisus Hristos.
La această oră, există toate premisele ca Sfânta Lumină să fie adusă ca în fiecare an, însă, ținând cont de situația geopolitică actuală, marcată de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, aducerea acesteia poate fi afectată doar într-un caz de forță majoră neprevăzută.
Într-o astfel de situație total nedorită și imposibil de anticipat, Sfânta Lumină de la Ierusalim va fi oferită de la Catedrala Patriarhală istorică „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, de pe Colina Bucuriei, întrucât Sfânta Lumină adusă de la Ierusalim în anul 2025 a fost păstrată aici neîntrerupt aprinsă într-o candelă specială, în mod preventiv.
Biroul de presă al Patriarhiei Române
Sursa foto: ziarullumina.ro




