Divertisment
Ajunul Bobotezei, ziua dinaintea marelui praznic al Botezului Domnului. Tradiții și obiceiuri
Atât în ziua de Ajun, cât și de Bobotează, un loc important îl ocupă în inima creștinilor ortodocși slujba de sfințire a apei. Acest act se săvârșește nu doar pentru a rememora botezul Mântuitorului în apa Iordanului, dar și pentru „a sfinți și a binecuvânta întreaga fire”.
Despre apa sfințită în aceste zile — numită Agheasma Mare — se spun următoarele: „Agheasma, apa sfințită prin slujbă bisericească, se face când preotul cheamă asupra ei puterea Duhului Sfânt, pentru ca ea să aibă puterea de a sfinți viața oamenilor și a naturii înconjurătoare”. Astfel, agheasma mare nu se alterează niciodată. Este apa care se păstrează proaspătă și curată mult timp. Conform tradiției, fiecare creștin trebuie să consume agheasmă timp de opt zile, începând cu Ajunul Bobotezei, până pe 13 ianuarie, la încheierea praznicului.
Umblatul cu „Chiraleisa” în dimineața zilei Ajunului Bobotezei
În dimineața zilei Ajunului Bobotezei, grupuri de băieți, cu vârste cuprinse între 7 și 12 ani, îmbrăcați în haine noi, purtând bețe de alun sau de salcie și talăngi în mâini, mergeau din gospodărie în gospodărie, înconjurau casele și făceau vacarm pentru a alunga spiritele rele, urlând:
„Chiraleisa!
Spic de grâu, până-n brâu
Noroc în casă, rod pe masă
Spor în vite, spor în grâne
Vă dea Domnul numai bine!”
Cuvântul „Chiraleisa” de la începutul urării vine din greacă: Kyrie Eleison — Doamne, miluiește!, Binecuvântarea Domnului. Cuvântul a pătruns în colindele românești încă din primele secole ale creștinismului în ținutul carpato-dunărean.
În seara de Ajunul Bobotezei tinerii se „vergelau”, adică își prevesteau norocul
Odinioară tinerii, fete și feciori, se adunau împreună la o gazdă care organiza și un ospăț colectiv. Tinerii puneau într-o doniță (vas făcut din doage de lemn, cu toartă și capac, cu care se cară și în care se ține apa) cu „apă neîncepută” câte un obiect – inel, cercel, cuțit etc., al fiecăruia. Apoi, unul dintre feciori amesteca toate lucrurile cu două vergele din salcie verde – de unde și numele de „Vergelul” sau „Vergelatul”. Obiectele fetele și feciorilor erau scoase apoi, unul câte unul, fiind astfel „sortiți” unul altuia.
Ajunul Bobotezei, momentul curățirii sufletești pentru toți creștinii
Preoții sfințesc casele cu apa sfințită în dimineața după slujba de Liturghie: „În Ajunul Bobotezei merge preotul cu botezul prin sat. Acum pleacă mai înainte cu două, trei zile pentru a avea timp să ajungă la toată lumea. Trebuie să săruți crucea, iar preotul te stropește cu busuiocul. Intră în fiecare cameră și stropește peste tot cu apă sfințită”.
Tot în această zi, oamenii țin post negru. Se crede că aceia care postesc vor fi binecuvântați de Dumnezeu și vor avea parte de sănătate și noroc pe tot parcursul anului.
(Sursă text/foto: Andrei Mihai Drăgulin/ „Academia de Cultură”)
Divertisment
Ora de vară 2026: în noaptea de sâmbătă, 28 martie, spre duminică, 29 martie, ora 3:00 devine ora 4:00
România trece oficial la ora de vară în acest weekend, în noaptea de 28 spre 29 martie 2026, când ora 3:00 va deveni ora 4. Ceasurile se dau astfel cu o oră înainte, iar duminică va fi cea mai scurtă zi, având doar 23 de ore.
Schimbarea, aplicată în majoritatea statelor Uniunii Europene, înseamnă o zi mai lungă cu mai multă lumină până apune soarele.
Ora de vară va fi aplicată până în ultima duminică din luna octombrie 2026, când ceasurile vor fi date înapoi cu o oră.
Odată cu această schimbare, România trece de la ora standard a Europei de Est (EET) la ora de vară a aceluiași fus orar (EEST).
Trecerea la ora de vară are loc anual în ultimul weekend din luna martie
În februarie 2018, Parlamentul European a cerut Comisiei Europene să evalueze directiva referitoare la ora de vară şi, dacă va găsi necesar, să prezinte o propunere de revizuire.
Comisia Europeană a propus înlăturarea schimbării sezoniere a orei în Europa, statele membre având libertatea de a decide dacă vor să aplice, în mod permanent, ora de vară sau ora de iarnă.
Propunerea a luat în considerare o serie de aspecte, inclusiv rezultatele unei consultări publice organizate de Comisie în anul 2018, care a primit 4,6 milioane de răspunsuri din cele 28 de state membre, cel mai mare număr de răspunsuri primite vreodată într-o consultare de acest fel, cu o majoritate în favoarea renunţării la schimbarea sezonieră a orei, arată edupedu.ro
În 2019, Parlamentul European a votat în favoarea renunţării la sistemul orei de vară şi de iarnă, în care ceasurile sunt ajustate cu o oră în fiecare primăvară şi toamnă, decizia finală urmând să fie luată de fiecare stat în parte.
Când a fost introdusă prima oară ora de vară în România
În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în anul 1932, între 22 mai şi 2 octombrie, potrivit G4Media. Până în anul 1939, ora de vară a funcţionat în fiecare an, între prima duminică din aprilie, ora 00.00, şi prima duminică din octombrie, ora 01.00.
Din anul 1941, ora de vară nu s-a mai folosit, fiind reintrodusă în România abia în 1979. Până în 1996, ora de vară se introducea de la sfârşitul lunii martie până la sfârşitul lui septembrie. Din 1997 s-a trecut la ora de vară din ultima duminică a lunii martie până în ultima duminică din octombrie, potrivit site-ului Observatorului Astronomic.
Sursa foto: Pixabay.com/edupedu.ro
Divertisment
Instituția militară, expresia matură a unui instinct mult mai vechi: organizarea colectivă împotriva haosului
Deseori etichetată drept o cheltuială inutilă, o risipă de resurse în vremuri de pace aparentă, instituția militară reprezintă, în realitate, expresia matură a unui instinct mult mai vechi: organizarea colectivă împotriva haosului. În vastul spectacol al istoriei omenirii, armata nu apare brusc ca instituție, ci evoluează din forma sa embrionară (ceata de războinici născută din nevoia de protecție).
De la comunitățile nomade timpurii, care și-au asigurat existența prin organizare vigilentă, până la structuri contemporane precum NATO, dedicate apărării și securității comune, armata s-a dovedit a fi nu un lux, ci un mecanism indispensabil evoluției istorice.
În epocile primare ale omenirii, acolo unde supraviețuirea însemna o luptă zilnică împotriva naturii și a rivalilor, primele grupuri organizate din Paleolitic și Neolitic nu au inventat armata ca entitate separată, ci au integrat-o organic în structura lor socială.
În acest sens, arheologia oferă dovezi clare: unelte de piatră ascuțite, folosite nu doar pentru vânătoare, ci și pentru apărare. Fără această formă primitivă de ripostă, aceste grupuri ar fi fost pradă ușoară invaziilor sau foametei.
Armata, încă din forma sa de început, a fost catalizatorul tranziției de la vulnerabilitatea individuală la coeziunea grupului. Ea a permis nu doar supraviețuirea, ci și evoluția culturală, alianțe temporare și, în cele din urmă, sedentarizarea. Cheltuiala, fie ea în timp, resurse sau vieți, nu era risipă, ci o investiție firească în perpetuarea speciei.
Sursa text/foto: Curierul Armatei / facebook/ Forțele Terestre Române
Divertisment
Septembrie, luna spectacolelor celeste. O lună sângerie, o eclipsă solară și echinocțiul de toamnă (foto)
Luna sângerie – spectacolul roșu al cerului
Pe 7 septembrie, cerul este martorul unui fenomen aparte: Luna sângerie. Atunci când Pământul se interpune între Soare și Lună, umbra planetei noastre colorează astrul nopții într-o nuanță spectaculoasă de roșu-aprins. Acest efect se datorează refracției luminii solare prin atmosfera terestră, care filtrează razele albastre și le lasă să treacă doar pe cele roșii. Un moment rar, care trezește fascinație, dar și numeroase legende.
Pasionaţii de astronomie vor putea admira duminică seară și o eclipsă de lună.
Va fi o eclipsă totală, care va putea fi observată cel mai bine din Asia, dar parțial și în Europa și Africa.
Eclipsa totală de Lună și Luna sângerie sunt vizibile în România pe 7 septembrie 2025, cu maximul la ora 21.21.
Eclipsa solară – întâlnirea dintre Soare și Lună
Pe 21 septembrie, natura ne oferă un alt fenomen impresionant: eclipsa de Soare. Atunci, Luna trece exact între Pământ și Soare, ascunzând temporar lumina acestuia și transformând ziua într-un crepuscul misterios. O eclipsă totală sau parțială rămâne întotdeauna un moment așteptat de astronomi și pasionați, pentru că ne amintește cât de perfect este dansul cosmic al corpurilor cerești.
Echinocțiul de toamnă – echilibrul luminii
Pe 23 septembrie are loc echinocțiul de toamnă, ziua în care lumina și întunericul împart lumea în mod egal. Soarele răsare exact în est și apune exact în vest, iar durata zilei este egală cu cea a nopții. Acest moment marchează trecerea oficială către anotimpul toamnei și, simbolic, aduce echilibru, introspecție și pregătirea naturii pentru odihna iernii.
Fascinația oamenilor pentru cer
De mii de ani, fenomenele astronomice au fost privite cu uimire, frică sau reverență. Popoarele vechi le interpretau ca semne divine sau ca mesaje misterioase. Astăzi, știința ne oferă explicații clare, dar emoția rămâne aceeași: să vezi cu ochii tăi cum Luna se colorează în roșu sau cum Soarele dispare în mijlocul zilei este o experiență ce nu poate fi uitată.
Septembrie – luna spectacolelor celeste
Luna septembrie este, așadar, o adevărată poartă către magie cosmică. În doar câteva săptămâni, putem asista la un trio fascinant: o lună sângerie, o eclipsă solară și echinocțiul de toamnă. Fiecare fenomen are frumusețea și simbolistica lui, iar împreună ne amintesc că trăim într-un univers viu, dinamic și plin de surprize. Privind spre cer în aceste zile, ne conectăm nu doar la știință, ci și la frumusețea pură a cosmosului.





