Actualitate
Cina cea de Taină, simbol al iubirii necondiționate, al sacrificiului și al comuniunii; Sfânta și Marea Joi
Semnificația duhovnicească a zilei de Joi din Săptămâna Sfintelor Pătimiri, cunoscută drept Joia Mare.
În Săptămâna Patimilor, credincioşii rememorează, pas cu pas, calea urmată de Iisus Hristos pentru mântuirea omului şi învingerea morţii, cale care culminează cu evenimentul crucial din creştinism: Învierea.
Potrivit programului liturgic special al Săptămânii Sfintelor Pătimiri, miercuri seara, 1 mai, în toate sfintele lăcașuri a fost săvârșită Denia din Sfânta și Marea Joi.
Textele liturgice amintesc de patru evenimente deosebite din ultima parte a vieții pământești a Mântuitorului: Spălarea picioarelor ucenicilor, ca pildă de smerenie; Cina cea de Taină, la care Mântuitorul a instituit Sfânta Euharistie; Rugăciunea mai presus de fire din Grădina Ghetsimani și Începutul Pătimirilor prin trădarea și vinderea Domnului de către Iuda Iscarioteanul.
În cuvântul său de învățătură, pr. prof. dr. George Grigoriță, consilier patriarhal și cadru didactic la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București arată că spălarea picioarelor ucenicilor, de către Mântuitor, constituie o profundă pildă de smerenie, virtute necesară oricărui creștin în urcușul său spiritual: „Spălarea picioarelor, cu care începe sinaxarul și care este prezentată doar în Evanghelia după Ioan, era în acea epocă nu doar o necesitate, oamenii mergând fie desculți, fie doar cu sandale, pe un teren prăfuit și murdar, ci constituia și un prim semn de smerită ospitalitate și de mare respect, precum și un act de cult pentru slujitorii Legii Vechi. De obicei, în acea epocă, spălarea picioarelor era făcută de sclavi sau de slujitorii din casă. Vedem, așadar, că după ce acceptase ca femeia cea păcătoasă să Îi spele picioarele, acum Hristos spală picioarele ucenicilor Săi, oferindu-Se ca pildă de adevărată și profundă smerenie pentru ca Apostolii să Îi poată urma exemplul. Cel dintâi Se face ultimul. Dumnezeu Fiul Se smerește în fața făpturii create, neexcluzându-l de la spălare pe ucenicul despre care știa că Îl va vinde și arătând, astfel, că există și un alt nivel al smereniei, anume smerenia dumnezeiască. Mai mult, sinaxarul ne spune că Iuda a fost primul căruia Hristos i-a spălat picioarele pentru a-l îndemna astfel la pocăință. Iuda acceptă fără nicio împotrivire acest act, deși era conștient de ceea ce voia să facă în continuare. Pe de altă parte, Petru, rămas ultimul, refuză inițial să îi fie spălate picioarele și acceptă doar după ce Hristos îi spune că «Dacă nu te voi spăla, nu ai parte de Mine» (Ioan 13, 8).
Practica spălării picioarelor s-a păstrat în creștinism încă din primele secole, fiind inclusă la finalul Sfintei Liturghii din Sfânta și Marea Joi. Ea are un înțeles tainic, în sensul necesității curățirii fizice și spirituale a omului înainte de a se apropia de Sfânta Euharistie.
În Săptămâna Mare a Paștelui, unul dintre evenimentele emblematice este Cina cea de Taină, un moment în care Iisus Hristos și-a adunat ucenicii pentru ultima masă înainte de a fi trădat și crucificat.
Această cină nu a fost doar o simplă masă, ci a devenit un simbol al iubirii necondiționate, al sacrificiului și al comuniunii autentice
Într-o lume în care agitația cotidiană ne consumă, iar timpul petrecut alături de cei dragi pare din ce în ce mai rar și mai prețios, amintirea Cinei de Taină, moment foarte important în Săptămâna Mare a Paștelui, ultima cină a lui Iisus cu ucenicii săi, ne îndeamnă să reflectăm profund asupra semnificației clipelor petrecute împreună și asupra importanței sărbătoririi acestor momente.
La fel cum Iisus a ales să-și petreacă timpul cu cei apropiați, să le ofere iubire și să le împărtășească înțelepciunea și credința sa, și noi suntem chemați să facem același lucru. În mijlocul zilelor noastre aglomerate, trebuie să găsim timp pentru a ne conecta cu cei din jurul nostru, pentru a le arăta dragostea și prețuirea noastră, și pentru a le împărtăși experiențele și învățămintele noastre, potrivit ziarulevenimentul.ro
Mai mult decât simpla prezență fizică, ultima cină ne amintește de importanța ascultării și înțelegerii reciproce. La masa cea de taină, Iisus a împărtășit pâinea și vinul ca simboluri ale trupului și sângelui său, invitându-i pe ucenicii săi să își amintească de el și de învățăturile sale. Astfel, și noi suntem îndemnați să ne ascultăm unul pe altul cu atenție și să ne împărtășim gândurile și sentimentele noastre cu sinceritate și înțelegere, mai arată ziarulevenimentul.ro
Sursa foto (titlu): ziarullumina.ro
Actualitate
Mihai Eminescu, celebrat la Academia Română de Ziua Culturii Naționale
În Aula Academiei Române vor avea loc astăzi, 15 ianuarie, mai multe evenimente dedicate celebrării Zilei Culturii Naționale. Vor rosti alocuțiuni acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, acad. Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei, Natalia-Elena Intotero, ministrul culturii, Sergiu Prodan, ministrul culturii din Republica Moldova, și Daniel David, ministrul educației și cercetării.
De asemenea, vor susține comunicări academicieni şi oameni de cultură, între care acad. Mircea Dumitru, vicepreședinte al Academiei Române, Mihai Cimpoi, membru de onoare al Academiei Române, prof. univ. dr. Ion Marin, directorul de onoare al Corului Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”, prof. univ. dr. Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române (MNLR).
Romfilatelia va lansa, cu acest prilej, emisiunea filatelică „Luceafărul poeziei românești, Mihai Eminescu”.
Sesiunea din Aula Academiei Române va fi urmată de vernisajul expoziției „G. Călinescu – 60 de ani de posteritate” și de dezbaterea „G. Călinescu. Editor și monograf al lui Mihai Eminescu”, care va avea loc de la ora 14.00, la Muzeul Național al Literaturii Române din București, arată ziarullumina.ro
Sursa foto: Academia Română
Actualitate
Minora din localitatea Dimăcheni, dată dispărută, a fost găsită noaptea trecută în podul unei case (foto)
Zeci de forțe de ordine și voluntari din localitatea Dimăcheni s-au mobilizat în cursul nopții pentru a o căuta pe Eliza.
Localitatea Dimăcheni a fost împânzită de polițiști însoțiți de câine de urmă, jandarmi, polițiști de frontieră, pompieri cu autoșenilată și o dronă cu termoviziune, care au participat la activitățile de scotocire.
După aproximativ trei ore, minora a fost găsită de polițiști în podul unei anexe a unei locuințe din localitate.
Aceasta nu a suferit nicio leziune în perioada un care a stat singură.
Ulterior, a fost transportă la o unitate spitalicească pentru evaluarea stării de sănătate și acordarea îngrijirilor de specialitate.
Actualitate
Gala Premiilor Culturii Naționale 2025, organizată în Sala Mare a Teatrului „Mihai Eminescu” (foto)
Marți, 14 ianuarie, a avut loc ceremonia de decernare a Premiilor Culturii Naționale 2025, în Sala Mare a Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani.
Evenimentul a fost organizat de Consiliul Judeţean Botoşani, Memorialul Ipoteşti – Centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu” și Primăria Municipiului Botoşani, în cadrul manifestărilor prilejuite de „Zilele Eminescu – Ziua Culturii Naționale”.
Laureații Galei Premiilor Culturii Naționale 2025:
- Bruno Mazzoni – Premiul național pentru traducere din literatura română și dezvoltarea studiilor românești din mediul internațional, cu un laudatio rostit de Matei Vișniec;
- Mircea Martin – Premiul național pentru excelența în cultură, cu un laudatio rostit de Mircea Dumitru;
- Emil Hurezeanu – Premiul național pentru promovarea operei eminesciene și a culturii române, cu un laudatio rostit de Mircea A. Diaconu.
Premiile au fost înmânate de Janina Sitaru, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, Diana Băciună, secretar de stat în Ministerul Culturii și de Valeriu Iftime, președintele Consiliului Județean Botoșani.
Gala Premiilor Culturii Naționale a fost încheiată cu recitalul „Domnule şi frate Eminescu“, susținut de maestrul Constantin Chiriac, directorul general al Teatrului Național „Radu Stanca“ din Sibiu și președintele Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS).
Recitalul „Domnule şi frate Eminescu“ a fost construit ca un dialog între Mihai Eminescu şi Ion Creangă, pornind de la dimensiunea poeziei populare ca matrice și explorând legătura creatoare și prietenia unică dintre cei doi scriitori români.
Sursa foto: facebook/ Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”
-
Evenimentcu 2 zile in urma
Zilele Eminescu, la Ipotești. Manifestări prilejuite de împlinirea a 175 de ani de la nașterea poetului
-
Actualitatecu 2 zile in urma
Vârsta de la care nu mai poți șofa. În ce condiții ești obligat să renunți la permis
-
Actualitatecu 2 zile in urma
Bărbat omorât în bătaie în propria casă. Principalul suspect este chiar vecinul său
-
Culturăcu 3 zile in urma
Alexandru Vlahuță despre Eminescu: Era de o tristețe și o melancolie sfâșietoare…
-
Culturăcu 2 zile in urma
Botoșani, orașul legat pe vecie de Mihai Eminescu. „Luceafărul”…săpat în piatră! (video)
-
Actualitatecu 11 ore in urma
Bărbat transportat la spital pentru îngrijiri, după ce a fost rănit într-un accident de circulație (foto)
-
Actualitatecu 2 zile in urma
FC Botoșani a încheiat pregătirea din Antalya cu o victorie, scor 4-1, în amicalul cu FK Radnički
-
Actualitatecu 2 zile in urma
Un proiectil neexplodat din perioada războiului a fost descoperit de un bărbat într-o pădure