Cultură
Calendar ortodox: Îi cinstim astăzi pe Sfânta Muceniţă Glicheria; Sfântul Serghie Mărturisitorul
Sfânta Muceniţă Glicheria a trăit în vremea în care Imperiul Roman era condus de împăratul Antonin Piul (138-161), guvernator al Greciei fiind Savin. Ea făcea parte din rândul creştinilor care trăiau în Trianopol, cetatea Traciei, adunându-se în toate zilele pentru a aduce slavă lui Dumnezeu. Împăratul Antonin, fiind păgân, a trimis poruncă pretutindeni ca toţi să aducă jertfe idolului păgân Zeus, însă Sfânta Glicheria, însemnându-se cu semnul crucii, a mers la dregător şi a mărturisit că este creştină şi că nu va sluji idolilor păgâni. Însă dregătorul nu a luat în seamă mărturisirea ei, ci i-a poruncit cu asprime să jertfească lui Zeus. Intrând ea în capişte, s-a rugat lui Dumnezeu, şi îndată, numai cu puterea rugăciunii, idolul lui Zeus s-a surpat şi a căzut la pământ zdrobindu-se. Văzând acestea, păgânii care erau de faţă au aruncat cu pietre în Sfânta Glicheria şi pentru că nu o puteau lovi au spânzurat-o de cosiţe, au strujit-o pe tot trupul, apoi au întemniţat-o, poruncind să nu i se dea mâncare mai multe zile. Cât timp a fost închisă, Sfânta Glicheria a primit hrană de la un înger al Domnului şi astfel ea nu a suferit niciun rău. Când a văzut că-i din nou nevătămată, dregătorul s-a mirat şi cei ce erau cu el, căci intrând în temniţă la ea, au găsit acolo pâine, lapte şi apă, deşi peceţile temniţei erau la locul lor. După aceea au aruncat-o într-un cuptor cu foc şi stingându-se focul cu rouă din cer fecioara a ieşit nevătămată. Pentru aceasta i-au jupuit pielea de pe cap, până la frunte, şi au aruncat-o din nou în temniţă, dar un înger al Domnului a vindecat-o, motiv pentru care temnicerul Laodichie L-a mărturisit pe Hristos Domnul. În cele din urmă, Sfânta Glicheria a fost dată fiarelor sălbatice, dându-şi astfel sufletul în mâinile lui Dumnezeu.
Actualitate
Mihai Eminescu, celebrat la Academia Română de Ziua Culturii Naționale
În Aula Academiei Române vor avea loc astăzi, 15 ianuarie, mai multe evenimente dedicate celebrării Zilei Culturii Naționale. Vor rosti alocuțiuni acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, acad. Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei, Natalia-Elena Intotero, ministrul culturii, Sergiu Prodan, ministrul culturii din Republica Moldova, și Daniel David, ministrul educației și cercetării.
De asemenea, vor susține comunicări academicieni şi oameni de cultură, între care acad. Mircea Dumitru, vicepreședinte al Academiei Române, Mihai Cimpoi, membru de onoare al Academiei Române, prof. univ. dr. Ion Marin, directorul de onoare al Corului Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”, prof. univ. dr. Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române (MNLR).
Romfilatelia va lansa, cu acest prilej, emisiunea filatelică „Luceafărul poeziei românești, Mihai Eminescu”.
Sesiunea din Aula Academiei Române va fi urmată de vernisajul expoziției „G. Călinescu – 60 de ani de posteritate” și de dezbaterea „G. Călinescu. Editor și monograf al lui Mihai Eminescu”, care va avea loc de la ora 14.00, la Muzeul Național al Literaturii Române din București, arată ziarullumina.ro
Sursa foto: Academia Română
Actualitate
Gala Premiilor Culturii Naționale 2025, organizată în Sala Mare a Teatrului „Mihai Eminescu” (foto)
Marți, 14 ianuarie, a avut loc ceremonia de decernare a Premiilor Culturii Naționale 2025, în Sala Mare a Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani.
Evenimentul a fost organizat de Consiliul Judeţean Botoşani, Memorialul Ipoteşti – Centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu” și Primăria Municipiului Botoşani, în cadrul manifestărilor prilejuite de „Zilele Eminescu – Ziua Culturii Naționale”.
Laureații Galei Premiilor Culturii Naționale 2025:
- Bruno Mazzoni – Premiul național pentru traducere din literatura română și dezvoltarea studiilor românești din mediul internațional, cu un laudatio rostit de Matei Vișniec;
- Mircea Martin – Premiul național pentru excelența în cultură, cu un laudatio rostit de Mircea Dumitru;
- Emil Hurezeanu – Premiul național pentru promovarea operei eminesciene și a culturii române, cu un laudatio rostit de Mircea A. Diaconu.
Premiile au fost înmânate de Janina Sitaru, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, Diana Băciună, secretar de stat în Ministerul Culturii și de Valeriu Iftime, președintele Consiliului Județean Botoșani.
Gala Premiilor Culturii Naționale a fost încheiată cu recitalul „Domnule şi frate Eminescu“, susținut de maestrul Constantin Chiriac, directorul general al Teatrului Național „Radu Stanca“ din Sibiu și președintele Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS).
Recitalul „Domnule şi frate Eminescu“ a fost construit ca un dialog între Mihai Eminescu şi Ion Creangă, pornind de la dimensiunea poeziei populare ca matrice și explorând legătura creatoare și prietenia unică dintre cei doi scriitori români.
Sursa foto: facebook/ Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”
Actualitate
Omagiu adus de Ziua Culturii Naționale păstrătorilor memoriei și spiritului național
Cultura nu se referă doar la opera celor care creează, ci și a celor care, în tăcere, o păstrează, o îngrijesc și o dăruiesc mai departe.
Tocmai de aceea, astăzi, de Ziua Culturii Naționale, trebuie să-i omagiem pe „zidarii nevăzuți” ai memoriei naționale, păstrători ai spiritului național:
- Bibliotecarii care ocrotesc cuvântul scris;
- Muzeografii care pun în lumină vestigii ale trecutului;
- Arhiviștii care păstrează memoria documentelor;
- Restauratorii care dau viață obiectelor uitate;
- Curatorii care conturează povestea artei;
- Tuturor celor care, prin dăruirea lor, dau sens noțiunii de patrimoniu;
- Cercetătorii care scot la iveală fragmente din alte timpuri;
- Arheologii care sapă cu răbdare în adâncurile pământului pentru vestigii;
- Dascălii care insuflă dragostea pentru frumos.
Să nu uităm nici pe cei care, prin meșteșuguri căpătate din vechime, duc mai departe arta populară. Prin munca acestora valorile devin vii, iar simbolurile, veșnic actuale.
Pe umerii acestora stă întreaga punte dintre trecut și viitor. Prin efortul lor, cultura devine o resursă vie, care hrănește rădăcinile României. Prin ei, cultura rămâne un izvor nesecat, nu o relicvă destinată uitării.
Să prețuiești cultura înseamnă să cinstești mâinile care o compun, mințile care o gândesc și inimile care o păstrează.
Să-i onorăm pe toți acești neobosiți conservatori ai spiritului național!
Sursa text/foto: facebook/ Andrei Mihai Drăgulin, fondatorul „Academiei de Cultură”
-
Evenimentcu 2 zile in urma
Zilele Eminescu, la Ipotești. Manifestări prilejuite de împlinirea a 175 de ani de la nașterea poetului
-
Actualitatecu 2 zile in urma
Vârsta de la care nu mai poți șofa. În ce condiții ești obligat să renunți la permis
-
Actualitatecu 2 zile in urma
Bărbat omorât în bătaie în propria casă. Principalul suspect este chiar vecinul său
-
Culturăcu 3 zile in urma
Alexandru Vlahuță despre Eminescu: Era de o tristețe și o melancolie sfâșietoare…
-
Actualitatecu 12 ore in urma
Bărbat transportat la spital pentru îngrijiri, după ce a fost rănit într-un accident de circulație (foto)
-
Culturăcu 2 zile in urma
Botoșani, orașul legat pe vecie de Mihai Eminescu. „Luceafărul”…săpat în piatră! (video)
-
Actualitatecu 2 zile in urma
FC Botoșani a încheiat pregătirea din Antalya cu o victorie, scor 4-1, în amicalul cu FK Radnički
-
Actualitatecu 2 zile in urma
Un proiectil neexplodat din perioada războiului a fost descoperit de un bărbat într-o pădure