Actualitate
Moșii de vară 2024: tradiții și obiceiuri de Sâmbăta Morților
Moșii de vară mai sunt cunoscuți în popor și sub denumirea de Sâmbăta Morților și vin cu o serie de tradiții și obiceiuri pe care credincioșii le respectă an de an.
De Moșii de vară, oamenii fac pachete și dau de pomană în numele celor plecați dintre noi. Ei merg la Biserică pentru Sfintele Liturghii și slujbele de pomenire ale celor trecuți în neființă, sfințesc bucatele și le oferă celor nevoiași, arată stirileprotv.ro
Moșii de Vară 2024
Anul acesta, Moșii de vară 2024 au loc în această zi de sâmbătă, 22 iunie, iar pe 23 iunie se sărbătoresc Rusaliile.
Există două sâmbete care sunt dedicate special pomenirii generale a celor trecuți în neființă: Sâmbătă dinaintea Duminicii Lăsatului Sec de carne (a Înfricoșatei Judecăți) și Sâmbăta dinaintea Duminicii Pogorârii Duhului Sfânt (Sâmbăta Rusaliilor).
Prima este cunoscută drept Moșii de iarnă, iar a doua drept Moșii de vară. Ambele sâmbete sunt extrem de importante pentru credincioși, care fac pregătiri pentru a da de pomană și a cinsti memoria celor plecați dintre noi.
De regulă, femeile se pregătesc cu preparate precum colivă, cozonaci, colaci, prăjituri și multe altele pentru a face pachețele. Acestea sunt duse la Biserică pentru a fi sfințite, apoi se împart cunoscuților și nevoiașilor în memoria celor decedați.
Este o zi dedicată sufletelor celor trecuți la cele veșnice, iar Moșii de vară sunt dedicați rugăciunii pentru ei, ca aceștia să se bucure de darurile Sfântului Duh, a cărui pogorâre este prăznuită în duminica următoare.
Se spune că oamenii dau de pomană ca să convingă sufletele celor morți să se întoarcă de unde au venit, pentru că ele ar umbla libere de la Înviere până la Rusalii, mai arată stirileprotv.ro
Prin gesturi precum ofrande, pomeni, curățarea mormintelor, tămâierea acestora și arderea de lumini, se spune că oamenii conving aceste suflete să se întoarcă în pace de unde au venit.
Tradiții și obiceiuri de Sâmbăta Morților
Pe vremuri, se credea că sufletele morților, după ce au părăsit mormintele în Joia Mare și au fost libere timp de 50 de zile, se întorc în lumea celor trecuți în neființă în sâmbăta Rusaliilor.
Pentru ca această reîntoarcere să se petreacă lin, oamenii făceau ritualuri de îmbunare a spiritelor morților, adică împodobeau gospodăriile și mormintele cu ramuri de tei și făceau pomeni fastuoase. Aceste tradiții s-au păstrat până în zilele noastre.
Unul dintre cele mai importante obiceiuri ale acestei zile este datul de pomană
Încă de dimineață, credincioșii merg la slujbă pentru a asculta Sfânta Liturghie și pentru a participa la parastasul pentru pomenirea celor adormiți.
Pachetele aduse la biserică ar trebui să conțină o lumânare și un prosop, precum și un pomelnic cu numele celor adormiți. Acestea sunt oferite preotului înainte de săvârșirea Sfintei Liturghii, alături de cărbuni, tămâie și un colac.
În zonele rurale, oamenii trebuie să împartă pachetele săracilor și străinilor, în niciun caz rudelor sau persoanelor din familie. Datul de pomană simbolizează generozitatea și dorința de a face bine celor aflați în nevoie, în amintirea celor dragi trecuți în neființă.
Ritualul de pomenire are loc mai ales în cimitire, unde mormintele sunt curățate și împodobite din timp cu flori de tei și frunze de nuc, iar lumânările sunt înlocuite și aprinse.
Se spune că în acest fel, vei împăca sufletele morților și întoarcerea lor în lumea de dincolo se va petrece fără incidente în morminte.
Ce se împarte în această zi
De Moșii de Vară, se dă de pomană vase de lut, căni, străchini și vase de lemn (cofe), decorate cu flori și umplute cu lapte, vin sau apă.
Deoarece Moșii de vară pică în ajun de Rusalii, la pachetele cu pomană se adaugă și orez cu lapte, conform unei vechi tradiții românești.
În această zi, gospodinele împart și sarmale, plăcinte, colaci, cireșe, fructe și vin. De asemenea, se oferă și alte obiecte, cum ar fi lumânări, tămâie, iconițe, cruciulițe, prosoape, căni și vase din lut, precum și linguri de lemn.
Aceste tradiții sunt respectate atât la țară, cât și în orașe. Scopul este de a onora memoria celor decedați și de a oferi ajutor celor nevoiași.
În cimitire, mormintele sunt curățate și împodobite cu flori și ramuri de tei. Lumânările sunt aprinse și ard pe tot parcursul ceremoniei. Oamenii se adună pentru a se ruga și a-și aminti de cei plecați.
În felul acesta, familiile își amintesc și își onorează rudele care au murit și au plecat în lumea cealaltă. De asemenea, în această zi, se obișnuiește și să se pună masa în curte sau în grădină, pentru a-i primi pe oaspeți și a le oferi mâncare și băutură.
Se pregătesc bucate tradiționale și mâncăruri de sezon. Totodată, din pachetul de pomană nu trebuie să lipsească fructele.
Ce nu se face în această zi
Potrivit tradiției, în această sâmbătă, nu este bine să mergi seara la fântână sau să treci printr-o răscruce de drumuri, într-o zonă singuratică, pentru că pe acolo trec duhurile rele.
Totodată, se spune că este bine să dormi în propria locuinţă, ca să eviți problemele.
Femeile nu au voie să tricoteze sau să toarcă, pentru că toți colacii dați de pomană nu vor ajunge la cei pomeniți, spune tradiţia.
În unele zone, se spune că nu e bine să dai de pomană rudelor, ci trebuie să împarți săracilor și străinilor.
În unele locuri, nu se dă de pomană decât în vase de lut noi, iar cănile trebuie să fie umplute cu vin, suc sau apă cu miere.
În această zi nu se face curățenie și nu se aruncă gunoiul. Nu se spală și nu se mătură, pentru că se spune că toată mizeria aruncată ar putea supăra spiritele care așteaptă bunătăți ca să meargă înapoi în lumea celor morți.
Femeile nu ar trebui să muncească în această zi, pentru că se spune că le vor amorți mâinile, dacă o fac.
Sursa foto: Playtech.ro
Actualitate
Ziua în care ocrotitoarea Moldovei a ajuns la Iași. Acum 385 de ani, moaștele Sfintei Parascheva era aduse în capitala vechii provincii
În data de 13 iunie se împlinesc 385 de ani de la momentul aducerii la Iași a moaștelor Sfintei Cuvioase Parascheva. Inițial, racla cu cinstitele moaște a fost așezată în biserica Mănăstirii „Sfinților Trei Ierarhi” până în anul 1888, când au fost mutate în actuala Catedrala Mitropolitană.
Sfântul odor a fost oferit de Patriarhia Ecumenică domnitorului Vasile Lupu, după ce acesta a plătit datoria patriarhiei către Imperiul Otoman.
Pe la jumătatea secolului al XI-lea, la vârsta de 27 de ani, Sfânta Parascheva și-a dat sufletul în mâinile Domnului, iar, mai târziu, în urma unor minuni la mormântul ei, moaștele Cuvioasei au fost găsite întregi, fiind așezate spre închinare în biserica Sfinților Apostoli din satul natal, Epivat, unde au rămas aproape 175 de ani.
În anul 1223, țarul româno-bulgar Ioan Asan al II-lea (1218-1241) a strămutat moaștele Cuvioasei Parascheva la Târnovo, capitala Bulgariei, fiind depuse în catedrala cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”.
În anul 1393, căzând Bulgaria sub ocupația turcilor, sfintele ei moaște au fost dăruite pentru puţin timp lui Mircea cel Bătrân, domnul Țării Românești. După trei ani, turcii le-au dat cneaghinei Anghelina a Serbiei, care le-a strămutat la Belgrad, unde au rămas timp de 125 de ani.
În anul 1521, turcii au ocupat și Serbia și au luat din nou ostatice moaștele Sf. Parascheva, pe care le-au dus în palatul sultanului din Constantinopol. Apoi, ele au fost răscumpărate de la turci de către Patriarhia Ecumenică cu 12.000 de ducați de aur și au rămas în Catedrala patriarhală din Fanar timp de 120 de ani.
Sursa text/foto: facebook/Sufletul Moldovei
Actualitate
Peste 700 de alergători sunt așteptați la cea de-a doua ediție a Maratonului Nordului Botoșani
Municipiul Botoșani se pregătește să găzduiască, în perioada 13-14 iunie 2026, cea de-a doua ediție a Maratonului Nordului Botoșani, un eveniment care aduce împreună sportul, cultura și comunitatea în inima orașului!
Organizat de Clubul Sportiv Nord, în parteneriat cu Primăria Municipiului Botoșani și cu sprijinul partenerilor instituționali și privați, Maratonul Nordului Botoșani a devenit într-un timp scurt unul dintre cele mai importante evenimente sportive din regiune. La ediția din acest an s-au înscris peste 700 de participanți din județul Botoșani, din întreaga regiune a Moldovei și din alte zone ale țării.
Competiția este destinată tuturor categoriilor de participanți, de la copii și începători până la alergători experimentați. Ediția din 2026 aduce și o premieră pentru municipiul Botoșani și pentru regiunea Moldovei: cursa de maraton pe distanța de 42 de kilometri, care completează probele de Cros Popular 5 km, Cros 10,5 km și Semimaraton.
Duminică, 14 iunie, centrul municipiului va deveni scena principală a competiției, odată cu desfășurarea tuturor curselor pentru adulți.
Traseul a fost conceput pentru a pune în valoare principalele repere ale municipiului și va traversa zone reprezentative precum Piața Revoluției, Pietonalul Unirii, Bulevardul Mihai Eminescu, Stadionul Municipal, Sala Polivalentă „Elisabeta Lipă”, Parcul „Mihai Eminescu”, Strada Nicolae Iorga, Strada Cuza Vodă, Calea Națională și Centrul Istoric.
Primăria Municipiului Botoșani susține organizarea unor astfel de competiții care contribuie la promovarea unui stil de viață sănătos, încurajează practicarea sportului și consolidează imaginea orașului ca destinație pentru evenimente de amploare.
„Maratonul Nordului Botoșani este mai mult decât o competiție sportivă. Este un eveniment care aduce comunitatea împreună, promovează un stil de viață sănătos și contribuie la dezvoltarea imaginii unui oraș modern, activ și deschis către evenimente de amploare. Mă bucur că tot mai mulți botoșăneni aleg să participe de la un an la altul și îi încurajez pe cât mai mulți să ni se alăture, fie la start, fie în rolul de susținători.
Astfel de evenimente arată că Botoșaniul are capacitatea de a găzdui competiții importante și de a atrage oameni din întreaga regiune, generând beneficii pentru oraș și pentru comunitate. Știu că restricțiile temporare de trafic pot crea un anumit disconfort, însă acestea sunt necesare pentru siguranța participanților și vor fi de scurtă durată. Vă mulțumesc pentru înțelegere și vă invit să transformăm împreună acest weekend într-o sărbătoare a sportului, a comunității și a Botoșaniului”, a declarat primarul municipiului Botoșani.
Pentru desfășurarea competiției în condiții de siguranță, vor fi instituite restricții temporare de circulație pe traseul de concurs. Primăria Municipiului Botoșani le mulțumește cetățenilor pentru înțelegere și îi invită să susțină participanții de pe marginea traseului, contribuind astfel la atmosfera unui eveniment care promovează energia, sănătatea și spiritul comunitar.
Maratonul Nordului Botoșani face parte din seria competițiilor Maratonul Nordului și reprezintă o oportunitate de a demonstra că municipiul Botoșani poate găzdui evenimente sportive de nivel înalt, cu impact pozitiv asupra comunității și asupra imaginii orașului.
Actualitate
Condamnat la 20 de ani de închisoare în Franța pentru viol în grup, depistat de polițiștii de la Stânca
Poliţiştii de frontieră din Punctul de Trecere a Frontierei Stânca au depistat un cetățean moldovean, căutat de autorităţile din Franța pentru executarea unei pedepse privative de libertate de 20 de ani.
În data de 9 iunie, în jurul orei 19.20, în Punctul de Trecere a Frontierei Stânca, s-a prezentat pentru efectuarea formalităţilor de control, la volanul unui autoturism, un cetățean al R. Moldova, în vârstă de 35 de ani.
La controlul de frontieră, polițiștii de frontieră au constatat că pe numele bărbatului este emisă, de către autoritățile din Franța, o alertă privind punerea în aplicare a unui mandat de arestare, acesta având de executat o pedeapsă privativă de libertate de 20 de ani de închisoare pentru săvârşirea mai multor infracțiuni sexuale.
Persoana în cauză a fost predată unei echipe operative din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Botoșani, în vederea luării măsurilor legale ce se impun.




