Schema de plafonare a preţului la gaze naturale, aflată în vigoare până la 1 aprilie 2026, va fi urmată pentru încă un an, până la 1 aprilie 2027, de un mecanism de reglementare a tarifelor pentru consumatorii casnici pe tot lanţul – de la producători la transportatori, distribuitori şi furnizori.

„Asta înseamnă că preţul va rămâne stabil pe tot parcursul anului şi nu vor fi alte modificări până în primăvara anului viitor”, a spus premierul Ilie Bolojan, citat de ziarullumina.ro

• În perioada tranzitorie, se va aplica un preţ administrat pentru consumatorii casnici, motivat de nevoia de a proteja cetăţenii „de puseul de inflaţie posibil, care ar putea să apară pe fondul creşterii preţurilor la gaz necontrolate”.

„Fiind un an greu, este normal să luăm aceste măsuri, având în vedere că, din 2027, România va avea un avantaj important, în sensul în care vom avea resurse suplimentare de gaze în Marea Neagră, ceea ce ar trebui să ne ducă la o scădere a preţului gazelor şi să înlăture orice fel de probleme cu aprovizionarea iarna”, a afirmat Bolojan, citat de Agerpres.

Potrivit premierului, acest lucru înseamnă că anul 2027, când va exista această supraproducție de gaz, ar fi un moment mai potrivit pentru liberalizarea prețului la gaz.

În perioada tranzitorie, cuprinsă între 1 aprilie 2026 și 1 aprilie 2027, „preţul la gaz va fi administrat pentru toţi consumatorii casnici şi pentru toate CET-urile (…), pentru celelalte activităţi nu va mai exista plafon, dar, aşa cum sunt datele astăzi, majoritatea consumatorilor din economie achiziţionează gaze la preţuri sub plafon”, a precizat premierul.

„Putem să spunem, generic, pentru a înţelege toţi oamenii de acasă, că va fi o plafonare în mai multe marje, iar preţul va rămâne la fel ca astăzi”, a explicat joi și ministrul energiei, Bogdan Ivan. El a subliniat că va prezenta alte detalii tehnice după ce va fi elaborat tot cadrul legislativ pentru a pune acest mecanism în piaţă, până la finalul săptămânii.

Decizia de amânare a liberalizării pieței gazelor pentru consumatorii casnici a fost criticată de Asociaţia Energia Inteligentă (AEI).

Asociația susține că introducerea unui preţ administrativ la gaze poate genera noi scumpiri la alimente. „Într-o economie în care sectorul alimentar este puternic dependent de energie, o asemenea evoluţie nu poate rămâne fără consecinţe. Costurile suplimentare se vor regăsi, inevitabil, în preţul alimentelor, cu un impact mediu estimat de aproximativ 5% doar din această componentă”, susține preşedintele AEI, Dumitru Chisăliţă, citat de ziarullumina.

Sursa foto: Ziarul Lumina

Deficitul ar urma să scadă cu circa 1,25%, respectiv 2% din PIB în 2025 şi 2026 și va ajunge la aproximativ 6% din PIB la finele lui 2026, dacă pachetul de reforme va fi pe deplin implementat, estimează Fondul Monetar Internaţional în raportul prezentat la finalul vizitei misiunii în România.

„Dacă Guvernul livrează ceea ce a planificat, există posibilitatea ca investitorii să revină şi să fie atrase mai multe investiţii de pe plan internaţional”, a declarat șeful misiunii FMI, Joong Shik Kang.

Totodată, implementarea măsurilor de consolidare fiscală în perioada 2025-2026 și noi ajustări în 2027 sunt critice pentru restabilirea sustenabilităţii bugetare şi a încrederii pieţelor, se arată în raportul misiunii FMI.

Potrivit reprezentanţilor FMI, noi reforme structurale pentru îmbunătăţirea guvernanţei fiscale şi îmbunătăţirea eficienţei, alături de digitalizarea serviciilor publice sunt elemente cheie în acest efort.

„Cel mai important risc este dacă Guvernul poate livra şi poate implementa pachetul fiscal anunţat pentru acest an şi anul viitor. Acesta este cel mai important lucru, implementarea planului de consolidare”, a spus şeful misiunii FMI pentru România, Joong Shik Kang, într-o conferinţă de presă după consultări cu autorităţile române, în care a prezentat concluziile vizitei efectuate la Bucureşti.

Referitor la inflaţie, FMI estimează că reapariţia presiunilor inflaţioniste necesită o politică monetară prudentă.

„Impactul temporar al majorării TVA şi încheierea plafonării preţului la energie, precum şi presiunile salariale, au scos în evidenţă riscul ca aşteptările inflaţioniste să nu fie ancorate. Prin urmare, politica monetară rămâne adecvată, iar reducerile de dobânzi ar trebui reluate numai după ce creşterea salariilor şi a preţurilor se moderează într-un mod susţinut”, se spune în raport, care indică, de asemenea, că o mai mare flexibilitate a cursului de schimb ar îmbunătăţi rezilienţa la şocurile externe.

În concluziile vizitei misiunii FMI la București se mai arată că economia României ar urma să crească gradual, la un nivel moderat, pe fondul consolidării fiscale, în timp ce inflaţia va rămâne ridicată, până la finalul lui 2026. Astfel, PIB-ul României ar urma să înregistreze o creștere de 1% în 2025 şi de 1,4 în 2026, accelerarea investiţiilor finanţate prin PNRR compensând parţial scăderea consumului, provocată de inflaţia temporar ridicată şi efectele consolidării fiscale.

Delegaţia FMI, condusă de Joong Shik Kang, a avut, la finalul săptămânii trecute, o întâlnire cu prim-ministrul Ilie Bolojan, la Palatul Victoria, discuţiile vizând situaţia economică actuală, direcţiile de reformă fiscală şi priorităţile de investiţii publice.

Potrivit Guvernului, reprezentanţii FMI au transmis sprijinul lor pentru măsurile adoptate şi planificate de Executiv, considerându-le esenţiale pentru reducerea deficitului bugetar şi creşterea încrederii investitorilor, arată ziarullumina.ro

Sursa foto: Ziarul Lumina

România ar putea primi de la Comisia Europeană un sprijin de urgenţă de 11,5 milioane de euro pentru legumicultorii și pomicultorii afectați de înghețul târziu din primăvară.

Ministerul român al Agriculturii a trimis în iunie o solicitare la Bruxelles în acest sens în care arăta că peste 16.400 de hectare de culturi horticole au suferit pagube cauzate de temperaturile neobișnuit de scăzute din februarie și aprilie, arată ziarullumina.ro

Comisia Europeană îi va sprijini cu 49,8 milioane de euro pe fermierii din şase state UE (Bulgaria, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia şi România) din sectoarele pomicol şi viticol, iar România are a doua cea mai mare alocare, de 11,5 milioane de euro, susține ministrul agriculturii, Florin Barbu, citat de Agerpres.

„Comisia Europeană a acceptat solicitarea României de acordare a despăgubirilor pentru fermierii din sectoarele pomicol şi viticol ale căror culturi au fost afectate de îngheţul târziu din primăvara acestui an. Am cerut acest sprijin în cadrul Consiliului AgriFish încă din iunie. (…) Fermierii noştri vor beneficia de 11,5 milioane de euro, ceea ce reprezintă a doua cea mai mare alocare din acest pachet”, a transmis ministrul, pe una din paginile de socializare.

Potrivit acestuia, specialiştii din Ministerul Agriculturii lucrează, deja, la măsurile şi criteriile de acordare a sprijinului, astfel încât plăţile către fermieri să fie făcute cât mai repede.

• În solicitarea oficială transmisă în iunie Bruxelles-ului, ministerul motiva că, în primăvară, plantaţiile pomicole şi viticole aflate pe rod au fost grav afectate de episoade succesive de îngheţ târziu, cu temperaturi ce au coborât până la -7,3 grade Celsius, în mai multe regiuni din ţară. Era menționat faptul că, potrivit estimărilor, peste 16.400 de hectare de culturi au fost compromise, iar pierderile financiare pentru fermieri se ridică la 49 de milioane de euro.

„Ne confruntăm cu o situaţie dramatică în pomicultură şi viticultură, sectoare esenţiale pentru economia rurală. Solicităm Comisiei Europene să activeze mecanismele de sprijin din rezerva agricolă pentru a salva aceste exploataţii de la colaps”, declara la acel moment ministrul Florin Barbu, citat de Agerpres.

În cererea sa către Comisia Europeană, România a propus ca sprijinul financiar de urgenţă să fie în cuantum de minimum 3.000 euro/ha, sumă care să acopere o parte din cheltuielile necesare reluării ciclului de producţie.

Pierderile înregistrate în agricultură din cauza fenomenelor meteo extreme, cum sunt seceta, grindina, înghețul neobișnuit, sunt tot mai mari de la an la an. Numai în anul 2024, pagubele produse de climă au depăşit 2,5 miliarde de euro în sectorul vegetal, iar statul a plătit fermierilor circa două miliarde de euro prin schemele de ajutor şi pentru despăgubiri, potrivit unor declarații făcute în februarie de ministru.

Sursa foto: Ziarul Lumina