Educație
Admiterea la liceu s-ar putea modifica de anul viitor, susține ministrul Educației, Daniel David
Modul în care este susţinut în prezent examenul de Evaluarea Naţională este „limitat şi restrictiv”, a declarat ministrul educaţiei, Daniel David, într-o conferinţă de presă, susținută recent.
Evaluarea Naţională susţinută doar la două materii este „restrictivă”, iar un examen care decide viitorul unui copil la sfârşitul gimnaziului, în condiţiile în care învăţământul românesc obligatoriu este de 10 clase, a fost caracterizat ca fiind „nenatural” de către ministrul educaţiei şi cercetării, Daniel David, care a precizat că experţii internaţionali au recomandat de două ori până acum României să elimine acest tip de examen.
Ministrul Educației subliniază că ar fi necesară modificarea admiterii la liceu şi a transmis că, dacă ideea va fi agreată în mod unanim de către experţi, profesori, părinţi şi elevi, s-ar putea aplica încă de anul viitor, arată ziarullumina.ro
Evaluarea Naţională ar putea suferi modificări după modelul din Italia sau Franţa
Ministrul Educației, Daniel David susține, cu referire la sistemele educaționale din țări precum Italia sau Franța, că „acel examen naţional nu contează în aceeaşi logică pe care o folosim noi. Poți să ai un test standardizat, cu subteste, care acoperă discipline diferite. Nu înseamnă că vei avea testul și disciplina, pentru că în momentul acela am complica lucrurile. Dacă nu o să fim mai creativi noi, o să facem probabil cum fac francezii, de exemplu, care au Matematică, Limbă franceză, Istorie, Geografie și Științe. Eu sunt un om care ar prefera portofoliul educaţional care funcţionează şi în Finlanda şi în alte ţări. Cu ajutorul portofoliului educaţional ne uităm şi în clasa a VI-a şi în a VII-a şi în a V-a şi este mai relevant. Doar că este o discrepanţă foarte mare între şcoli, o discrepanţă foarte mare în modul în care profesorii dau note. Acesta este motivul pentru care suntem forţaţi oarecum să dăm acest test atât de important care după aceea grevează viaţa copilului în funcţie de rezultat”.
Lipsa relevanţei examenului de Evaluare Națională, susţinută de mulţi profesori
Directorul Colegiului Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti, Andreia Bodea, a precizat la televiziunea Euronews că elevii care obţin nota 9.90 la Matematică „nu sunt de acea notă”, deoarece „ei au exersat un anumit tip de probleme şi pe acelea le stăpânesc foarte bine”.
Modificările s-ar putea pune în aplicare încă de anul viitor, mai ales că metodologia pentru 2026 „nu este bătută în cuie”, însă ministrul Educației recomandă un proiect-pilot pentru a testa eficienţa propunerii: „Dacă ne punem de acord, sistemul educaţional, părinţi, sindicate, putem să începem mai devreme acest lucru. (…) Poate facem nişte simulări. Eu nu ţin să îl implementez de anul viitor, dar la un moment dat va trebui să schimbăm Evaluarea Naţională la modul în care o avem acum”.
În același timp, ministrul Daniel David a precizat că nu are în vedere schimbări la examenul de bacalaureat, însă acestea vor trebui făcute „la un moment dat”, ca să se pună în armonie cu planurile-cadru.
„Cred că în această fază, aşa cum apare în lege, examenul de bacalaureat este ok şi cum se derulează în acest moment este ok. După ce vom face reforma planurilor-cadru, vedem atunci ce se va întâmpla şi ce va dori şi sistemul. Până la urmă, nu trebuie să vină un ministru care trebuie să schimbe mereu examenele şi metodologia. Proiectele iniţiate pentru sistemul de învăţământ sunt gândite pentru întreg sistemul şi „pot fi aplicate atât de mine, cât şi de un alt viitor ministru bun”, a subliniat Daniel David.
Sursa foto: Fanatik
Educație
Mihai Dimian, rectorul Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava, învestit în funcţia de ministru al educaţiei şi cercetării
În perioada 2006-2016, Mihai Dimian a fost profesor asistent, respectiv profesor asociat și conducător de doctorat la Universitatea Howard, Washington DC, SUA.
Înainte de a fi învestit ca ministru, Mihai Dimian a declarat că „politizarea educaţiei a depăşit limitele normale în România”, iar această situaţie afectează negativ sistemul educaţional, arată ziarullumina.ro
„Dacă am realizat ceva în această viaţă, am realizat datorită educaţiei. Din acest motiv, respect şi iubesc educaţia! Vă invit şi pe dumneavoastră să faceţi la fel, chiar dacă trecem printr-o perioadă dificilă!”, a Mihai Dimian, citat de televiziunea suceveană Intermedia.
Sursa foto: presidency.ro
Actualitate
Nemulţumirile personalului didactic şi nedidactic au atins cote maxime. Peste 70% dintre profesori sunt de acord cu greva generală
Sindicaliştii din educaţie au protestat săptămâna trecută în faţa Palatului Victoria împotriva măsurilor de austeritate, care au generat nemulţumiri şi degringoladă în sistem.
În aceste condiții, federaţiile sindicale au publicat rezultatele unui chestionar care arată că 74,7% dintre respondenţi sunt dispuşi să participe la greva generală preconizată pentru ultima decadă a lunii mai, „în cazul în care Executivul nu revine asupra deciziilor adoptate”, potrivit ziarullumina.ro
- În acest timp, prim-ministrul Ilie Bolojan a anunţat că în viitorul apropiat se va decide asupra viitorului ministru al Educaţiei.
Nemulţumirile personalului didactic şi nedidactic au atins cote maxime
Sindicaliştii din educaţie au reluat protestele în faţa sediului Guvernului şi au dat publicităţii un chestionar la care au participat peste 17.000 de angajați. Potrivit datelor Federaţiei Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret”, 74,7% dintre respondenți afirmă că sunt dispuși să participe la greva generală. Totodată, 70,5% dintre respondenți s-au declarat afectați „extrem de mult de măsurile de austeritate ale Guvernului”.
În ceea ce privește momentul pentru declanșarea unei greve generale, peste 50% dintre cei care au declarat că doresc să participe la grevă au răspuns că aceasta poate fi declanșată atât în luna martie, în perioada organizării simulărilor examenelor naționale, cât și spre finalul cursurilor anului școlar.
„Mandatul oferit de membrii de sindicat este clar. Nu putem asista pasiv la degradarea sistemului educațional. În consecință, Federația Sindicatelor din Educație «Spiru Haret», de comun acord cu celelalte două federații din sistemul de învățământ, a stabilit un calendar de acțiuni, care va debuta cu declanşarea referendumului național pentru neparticiparea la simulările examenelor naționale sau grevă în perioada acestora. Dacă Guvernul nu revine asupra măsurilor antieducație, în luna aprilie pregătim referendumul pentru greva generală de la finalul anului școlar”, au transmis reprezentanţii federaţiilor sindicale.
Revenirea la norma didactică de 18 ore
În acelaşi timp s-a dat startul unei mobilizări generale pentru strângerea de semnături în vederea susținerii Inițiativei legislative cetățenești publicate în Monitorul Oficial al României nr. 84 din 3 februarie 2026, care prevede revenirea la norma didactică de 18 ore şi posibilitatea reducerii cu două ore săptămânal pentru personalul didactic cu o vechime de peste 25 de ani şi gradul didactic I.
De asemenea, calculul tarifului pentru plata cu ora ar urma să pornească de la salariul de bază al cadrului didactic (vechime, grad didactic + simultan, special, zone izolate, handicap, neuropsihic, penitenciar) şi se prevede „instituirea unei prime de instalare neimpozabile pentru cadrele didactice repartizate ca titulare în zone defavorizate sau izolate, egală cu trei salarii de bază ale cadrului didactic respectiv”.
Totodată, iniţiativa mai cuprinde „abrogarea restricțiilor privind degrevarea personalului didactic de conducere, de îndrumare și de control din Legea nr. 141/2025” şi modificarea unor articole din Legea învăţământului superior.
Iniţiativa legislativă poate ajunge în Parlament doar dacă va reuşi să strângă cel puţin 100.000 de semnături din partea oricărui cetăţean cu drept de vot, „elevi majori, părinţi şi toți cei care își doresc o școală românească de calitate”, arată ziarullumina.ro
Sursa foto: Ziarul Lumina
Actualitate
Locuri neocupate după susținerea examenului de rezidențiat
Ministrul sănătăţii, Alexandru Rogobete, a anunţat marţi seară că s-a finalizat repartizarea pe specialităţi şi centre universitare pentru candidaţii care au promovat rezidenţiatul.
- În total, au fost scoase la concurs 5.374 de locuri şi posturi în medicină, medicină dentară şi farmacie.
„Pentru prima dată după mulţi ani, locurile nu doar că au fost suficiente, dar au şi rămas neocupate: 38 de locuri şi 1 post”, a informat oficialul într-o postare pe una din paginile de socializare.
Cele mai multe locuri rămase libere sunt la specialitățile chirurgie generală (11) și chirurgie orală și maxilo-facială (20).
Sursa foto: Ziarul Lumina




