Educație
Problemele identificate și soluţiile propuse de ministrul Daniel David pentru învăţământul românesc
Ministrul educaţiei şi cercetării, Daniel David, a prezentat o diagnoză a învăţământului românesc, raportul asumat în nume personal reliefând nu doar problemele identificate, ci şi soluţiile pe care le propune demnitarul pe termen mediu şi lung.
Raport discutat în Parlament
Raportul ar urma să fie discutat săptămâna viitoare la Parlament, unde vor participa atât factorii politici de decizie, cât şi experţi în educaţie, reprezentanţi ai elevilor şi părinţilor, arată ziarullumina.ro
Potrivit ministrului Daniel David, Raportul QX se bazează pe date şi prezintă o parte de diagnostic, dar şi o parte de propuneri de reforme „ghidate de date, de bune practici europene/ internaţionale sau de analize proprii reflexive”.
„Raportul acesta prezintă viziunea mea personală conturată în urma experienţei de profesor, de rector şi ministru. Îmi doresc o dezbatere raţională pe baza raportului, o dezbatere care să pornească de la două întrebări majore: „Cum vrem să arate această ţară? Vrem să fie o societate bazată pe cunoaştere sau pe pseudoştiinţă?”, a transmis ministrul Daniel David în conferinţa de prezentare a raportului.
Pentru a oferi o imagine mai clară a sistemului, demnitarul a pornit de la ideea unei Românii formate dintr-o sută de români, din care 20 sunt copii.
„Conform concluziilor bazate pe date statistice, din cei 20 de copii, patru sunt «ca şi pierduţi din sistemul educaţional», nu ştim dacă sunt în ţară sau sunt plecaţi, cert e că nu primesc educaţie. Alţi cinci-şase copii din cei 20 sunt analfabeţi funcţional, iar ceilalţi 10 copii primesc măcar nivelul de competenţă minimal. Dacă eu, ca psiholog, mă uit la această structură, nu pot să fiu decât foarte trist, pentru că ,direct spus, de jumătate dintre copii ne cam batem joc”, a subliniat ministrul Daniel David.
Cercetarea, importantă dacă ne dorim un învăţământ de calitate
Prezentarea ministrului a continuat cu partea de cercetare, „care trebuie să fie foarte importantă dacă ne dorim un învăţământ de calitate”, a trecut prin anumite chestiuni ce pot fi corectate la nivelul învăţământului universitar, însă accentul l-a pus pe învăţământul preuniversitar, unde „educația este ineficientă” şi „generează absolvenți cu o calitate slabă a competențelor, abandon școlar mare și analfabetism funcțional crescut”. Aceste aspecte „devin risc de securitate națională”, a spus Daniel David, citat de ziarullumina.ro
Modificări în ceea ce privește examenul de titularizare și examenul de Evaluare Națională
Printre propunerile pe care le-a înaintat ministrul educaţiei, Daniel David, se numără modificarea examenului de titularizare, astfel încât „toţi candidaţii care obţin cel puţin nota 7 devin licenţiaţi în cariera didactică şi au automat dreptul de a ocupa un post pe durată nedeterminată în sistem”.
O altă propunere se referă la modificarea admiterii la liceu, respectiv susţinerea examenului de Evaluare Naţională, despre care ministrul spune că este prea concentrat pe două materii, fiind „nenatural pentru un învăţământ obligatoriu de 10 ani”.
Sursa foto: Portal Invatamant
Educație
„Asta nu e medicină!” Discurs manifest al unei absolvente a Universității de Medicină și Farmacie din Iași
Claudia Ciobanu, șefa seriei A de la specializarea Asistență Medicală Generală din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași a ales să vorbească despre ceea ce, în opinia sa, nu a funcționat în cei patru ani de facultate chiar la festivitatea de absolvire.
În fața profesorilor, a conducerii universității, a colegilor, dar și a familiilor prezente, momentul care trebuia să fie unul festiv, s-a transformat într-un adevărat semnal de alarmă.
La început, aceasta le-a mulțumit părinților, prietenilor și tuturor celor care au sprijinit-o.
Apoi, tonul discursului s-a schimbat complet, iar tânăra s-a adresat direct conducerii facultății, căreia i-a cerut să facă schimbări.
„Haideți să încercăm să facem lucrurile să meargă și să fie bine pentru toată lumea”, a spus aceasta.
Cea mai șocantă parte a discursului a venit atunci când Claudia Ciobanu a vorbit despre practica din spitale. Potrivit absolventei, studenții ar avea nevoie de mai multă implicare și experiență reală, nu doar de cursuri teoretice. Apoi a rostit fraza care a atras imediat atenția.
„Nu este în regulă să stăm uneori cu orele, sprijinind pereții în spitale, fără să ne bage nimeni în seamă. Asta nu este Medicină.”
Afirmația a fost primită cu reacții puternice și a început să circule rapid în mediul online.
Însă criticile nu s-au oprit aici. Claudia Ciobanu a vorbit și despre condițiile în care învață o parte dintre studenți. Ea a amintit că mulți plătesc taxe de școlarizare an după an și a susținut că, în ciuda acestui lucru, unele amfiteatre sunt într-o stare deplorabilă, care le pune viețile în pericol.
„Nu este normal ca jumătate dintre noi să plătească, an de an, taxă și, totuși, uneori să stăm în amfiteatre care aproape cad peste noi”, a declarat absolventa.
Mesajul său nu a fost doar unul critic, ci și unul plin de speranță.
Tânăra și-a exprimat dorința ca noua Facultate de Științele Sănătății să aducă schimbări reale pentru viitorii studenți.
Aceasta a afirmat în fața audienței că își dorește ca următoarele generații să poată afirma, cu încredere și mândrie, că au terminat facultatea și că se simt pregătite pentru profesie, pentru că, în opinia sa, mulți dintre actualii absolvenți nu simt că sunt suficient de pregătiți pentru a intra direct în câmpul muncii.
Discursul a stârnit numeroase reacții tocmai pentru că a fost rostit într-un moment în care majoritatea absolvenților aleg să vorbească despre reușite și împliniri, și mai puțin despre neajunsuri.
Este important de precizat că afirmațiile privind pregătirea practică, condițiile de studiu și nivelul de pregătire al absolvenților reprezintă opiniile exprimate public de Claudia Ciobanu în cadrul discursului său de absolvire.
Sursa foto: Știri de Cluj
Educație
Oferta educațională a Extensiei universitare Botoșani a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, sesiunea de admitere 2026 (foto)
În acest an, candidații pot opta pentru două programe de studii organizate la Botoșani:
- Licență – Administrație publică (ID) cu activități organizate în weekend și cu 25 de locuri cu taxă.
- Master – Negocieri – Relații publice (IF) cu activități didactice desfășurate modular și cu 7 locuri la buget și 20 de locuri cu taxă; acesta este primul program de masterat din domeniul științelor economice organizat la Extensia universitară Botoșani.
Introducerea programului de masterat reprezintă o etapă importantă în dezvoltarea ofertei universitare disponibile la Botoșani și răspunde interesului manifestat de absolvenți și de reprezentanți ai mediului instituțional și economic local pentru continuarea studiilor la nivel de masterat.
- Înscrierile se desfășoară în perioada 13–18 iulie 2026, prin platforma: https://eadmitere.uaic.ro.
Activitățile Extensiei universitare Botoșani și informațiile despre admitere, programele de studii și alte inițiativele pot fi consultate pe următoarele rețelele sociale:
- Facebook – https://www.facebook.com/extensiaUAIClaBT,
- LinkedIn – https://www.linkedin.com/company/uaic-botosani/
- Instagram – https://www.instagram.com/uaic_botosani/.

Educație
Încep emoțiile pentru mii de elevi: start în susţinerea examenelor naţionale. Mult succes!
Mii de elevi se află în faţa celor mai importante examene din viaţa lor: Bacalaureatul şi Evaluarea Naţională.
Probe de evaluare a competenţelor lingvistice și digitale
Luni, 8 iunie 2026, vor debuta, pentru absolvenţii de liceu, probele de evaluare a competenţelor lingvistice în limba română, cele într-o limbă de circulaţie internaţională, respectiv evaluarea competenţelor digitale.
Tot de luni, elevii claselor a VIII-a se vor putea înscrie la examenul de Evaluare Naţională, care se va desfăşura în intervalul 22-26 iunie 2026.
Prima sesiune a examenului de bacalaureat începe luni, 8 iunie, cu evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, proba A, continuând până în data de 10 iunie inclusiv. Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională (proba C) este programată în perioada 11-12 iunie, iar competenţele digitale (proba D) vor fi evaluate între 15 şi 17 iunie.
Probele de competenţe sunt „notate” cu niveluri de competenţă care nu influenţează media finală a examenului, însă sunt obligatorii pentru obţinerea diplomei de bacalaureat.
Elevii vor fi evaluaţi de o comisie formată din doi profesori şi, potrivit procedurii de desfăşurare, nu se admite schimbarea biletului de examen.
„În cazul în care candidaţii refuză să răspundă la întrebările formulate, se consideră că nu au susţinut proba A, respectiv proba B”, se arată în documentul Ministerului Educaţiei şi Cercetării (MEC). În consecinţă, candidaţii nu vor mai putea participa la probele scrise, care sunt programate astfel: Limba şi literatura română – 29 iunie, proba E.c obligatorie a profilului – 30 iunie, respectiv proba E.d la alegere a profilului şi specializării – 2 iulie.
Totodată, MEC asigură condiţii de egalizare a şanselor pentru candidaţii cu deficienţe de vedere, deficienţe de auz şi tulburări de neurodezvoltare. Astfel, la proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, „elevii cu dizabilităţi primesc un set aparte de bilete”, iar la probele A şi B, aceştia „pot beneficia, la cerere, de prelungirea cu 10 minute a timpului necesar pentru pregătirea răspunsului, respectiv a timpului de susţinere a răspunsului”, potrivit ziarullumina.ro
Primele rezultate vor fi afişate pe 7 iulie, până la ora 12.00, în aceeaşi zi urmând a fi depuse cereri pentru vizualizarea lucrărilor scrise şi depunerea contestaţiilor, care va fi posibilă şi în zilele de 8 şi 9 iulie. Rezultatele finale ale primei sesiuni a bacalaureatului vor fi comunicate în data de 13 iulie.
Când susțin probele scrise absolvenții de gimnaziu
Absolvenţii de gimnaziu se vor putea înscrie la Evaluarea Naţională în perioada 8-12 iunie, urmând a susţine probele scrise în zilele de 22 iunie – Limba şi literatura română, 24 iunie – Matematică şi 26 iunie – Limba şi literatura maternă.
Pe 1 iulie vor fi afişate primele rezultate, candidaţii la Evaluarea Naţională având posibilitatea, ca şi colegii lor mai mari care susţin bacalaureatul, să solicite vizualizarea lucrărilor scrise.
Potrivit metodologiei, vor vedea lucrarea individual, în prezența unei persoane desemnate de comisia centrului de examen, care nu va avea voie să facă aprecieri referitoare la conţinut, să facă fotografii ori să elibereze copii tipărite sau digitale.
MEC precizează că vizualizarea lucrării nu obligă candidatul să depună contestație, așa cum nici depunerea unei contestaţii nu este condiţionată de vizualizarea lucrării. Totuşi, elevii care contestă nota trebuie să semneze o declarație prin care iau la cunoștință că nota poate crește sau scădea după recorectare, arată ziarullumina.ro
Sursa foto: Ziarul de Iasi




