Economie
Zilele porților deschise la fabrica de medicamente Antibiotice din Iași
Sediul fabricii de medicamente Antibiotice Iași poate fi vizitat, în zilele de 27 și 28 iunie 2025, de către publicul care dorește să cunoască modul în care sunt produse anumite medicamente, anunţă reprezentanţii companiei.
Persoanele interesate s-au înscris la un tur ghidat, în care vor afla detalii despre cei 70 de ani de activitate în slujba sănătății și despre implicarea în protejarea mediului și creșterea impactului pozitiv în comunitate.
Înființată în anul 1955, fabrica de medicamente Antibiotice Iași produce peste 160 de produse din următoarele categorii: medicamente de uz uman, dermatocosmetice, suplimente alimentare, dispozitive medicale, substanțe active de biotehnologii derivate din stretomyces noursei pentru uz farmaceutic, produse veterinare și produse biocide pentru dezinfecția suprafețelor și mâinilor.
În anul 2024, compania Antibiotice Iași a înregistrat un succes remarcabil pe piața bursieră, obținând cel mai bun randament al investițiilor din ultimii ani, de aproximativ 90%.
Creșterea spectaculoasă a valorii acțiunilor companiei a propulsat-o pe primul loc în topul celor mai tranzacționate societăți listate la Bursa de Valori București, evidențiind un interes deosebit din partea investitorilor și o performanță financiară impresionantă. Această realizare a fost recunoscută oficial în cadrul prestigiosului eveniment BVB Awards 2025, unde Antibiotice Iași a câștigat premiul pentru cel mai mare randament acordat investitorilor din cadrul indicelui BET-XT.
Produsele Antibiotice Iași sunt apreciate la nivel național și internațional, fiind utilizate în peste 30 de țări de către specialiști din domeniul sănătății.
Sursa foto: Ziarul Financiar
Actualitate
Concluziile misiunii FMI la finalul vizitei în România
Deficitul ar urma să scadă cu circa 1,25%, respectiv 2% din PIB în 2025 şi 2026 și va ajunge la aproximativ 6% din PIB la finele lui 2026, dacă pachetul de reforme va fi pe deplin implementat, estimează Fondul Monetar Internaţional în raportul prezentat la finalul vizitei misiunii în România.
„Dacă Guvernul livrează ceea ce a planificat, există posibilitatea ca investitorii să revină şi să fie atrase mai multe investiţii de pe plan internaţional”, a declarat șeful misiunii FMI, Joong Shik Kang.
Totodată, implementarea măsurilor de consolidare fiscală în perioada 2025-2026 și noi ajustări în 2027 sunt critice pentru restabilirea sustenabilităţii bugetare şi a încrederii pieţelor, se arată în raportul misiunii FMI.
Potrivit reprezentanţilor FMI, noi reforme structurale pentru îmbunătăţirea guvernanţei fiscale şi îmbunătăţirea eficienţei, alături de digitalizarea serviciilor publice sunt elemente cheie în acest efort.
„Cel mai important risc este dacă Guvernul poate livra şi poate implementa pachetul fiscal anunţat pentru acest an şi anul viitor. Acesta este cel mai important lucru, implementarea planului de consolidare”, a spus şeful misiunii FMI pentru România, Joong Shik Kang, într-o conferinţă de presă după consultări cu autorităţile române, în care a prezentat concluziile vizitei efectuate la Bucureşti.
Referitor la inflaţie, FMI estimează că reapariţia presiunilor inflaţioniste necesită o politică monetară prudentă.
„Impactul temporar al majorării TVA şi încheierea plafonării preţului la energie, precum şi presiunile salariale, au scos în evidenţă riscul ca aşteptările inflaţioniste să nu fie ancorate. Prin urmare, politica monetară rămâne adecvată, iar reducerile de dobânzi ar trebui reluate numai după ce creşterea salariilor şi a preţurilor se moderează într-un mod susţinut”, se spune în raport, care indică, de asemenea, că o mai mare flexibilitate a cursului de schimb ar îmbunătăţi rezilienţa la şocurile externe.
În concluziile vizitei misiunii FMI la București se mai arată că economia României ar urma să crească gradual, la un nivel moderat, pe fondul consolidării fiscale, în timp ce inflaţia va rămâne ridicată, până la finalul lui 2026. Astfel, PIB-ul României ar urma să înregistreze o creștere de 1% în 2025 şi de 1,4 în 2026, accelerarea investiţiilor finanţate prin PNRR compensând parţial scăderea consumului, provocată de inflaţia temporar ridicată şi efectele consolidării fiscale.
Delegaţia FMI, condusă de Joong Shik Kang, a avut, la finalul săptămânii trecute, o întâlnire cu prim-ministrul Ilie Bolojan, la Palatul Victoria, discuţiile vizând situaţia economică actuală, direcţiile de reformă fiscală şi priorităţile de investiţii publice.
Potrivit Guvernului, reprezentanţii FMI au transmis sprijinul lor pentru măsurile adoptate şi planificate de Executiv, considerându-le esenţiale pentru reducerea deficitului bugetar şi creşterea încrederii investitorilor, arată ziarullumina.ro
Sursa foto: Ziarul Lumina
Botoșani
Comisia Europeană va despăgubi fermierii afectați de îngheţul târziu din primăvara acestui an
România ar putea primi de la Comisia Europeană un sprijin de urgenţă de 11,5 milioane de euro pentru legumicultorii și pomicultorii afectați de înghețul târziu din primăvară.
Ministerul român al Agriculturii a trimis în iunie o solicitare la Bruxelles în acest sens în care arăta că peste 16.400 de hectare de culturi horticole au suferit pagube cauzate de temperaturile neobișnuit de scăzute din februarie și aprilie, arată ziarullumina.ro
Comisia Europeană îi va sprijini cu 49,8 milioane de euro pe fermierii din şase state UE (Bulgaria, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia şi România) din sectoarele pomicol şi viticol, iar România are a doua cea mai mare alocare, de 11,5 milioane de euro, susține ministrul agriculturii, Florin Barbu, citat de Agerpres.
„Comisia Europeană a acceptat solicitarea României de acordare a despăgubirilor pentru fermierii din sectoarele pomicol şi viticol ale căror culturi au fost afectate de îngheţul târziu din primăvara acestui an. Am cerut acest sprijin în cadrul Consiliului AgriFish încă din iunie. (…) Fermierii noştri vor beneficia de 11,5 milioane de euro, ceea ce reprezintă a doua cea mai mare alocare din acest pachet”, a transmis ministrul, pe una din paginile de socializare.
Potrivit acestuia, specialiştii din Ministerul Agriculturii lucrează, deja, la măsurile şi criteriile de acordare a sprijinului, astfel încât plăţile către fermieri să fie făcute cât mai repede.
- În solicitarea oficială transmisă în iunie Bruxelles-ului, ministerul motiva că, în primăvară, plantaţiile pomicole şi viticole aflate pe rod au fost grav afectate de episoade succesive de îngheţ târziu, cu temperaturi ce au coborât până la -7,3 grade Celsius, în mai multe regiuni din ţară. Era menționat faptul că, potrivit estimărilor, peste 16.400 de hectare de culturi au fost compromise, iar pierderile financiare pentru fermieri se ridică la 49 de milioane de euro.
„Ne confruntăm cu o situaţie dramatică în pomicultură şi viticultură, sectoare esenţiale pentru economia rurală. Solicităm Comisiei Europene să activeze mecanismele de sprijin din rezerva agricolă pentru a salva aceste exploataţii de la colaps”, declara la acel moment ministrul Florin Barbu, citat de Agerpres.
În cererea sa către Comisia Europeană, România a propus ca sprijinul financiar de urgenţă să fie în cuantum de minimum 3.000 euro/ha, sumă care să acopere o parte din cheltuielile necesare reluării ciclului de producţie.
Pierderile înregistrate în agricultură din cauza fenomenelor meteo extreme, cum sunt seceta, grindina, înghețul neobișnuit, sunt tot mai mari de la an la an. Numai în anul 2024, pagubele produse de climă au depăşit 2,5 miliarde de euro în sectorul vegetal, iar statul a plătit fermierilor circa două miliarde de euro prin schemele de ajutor şi pentru despăgubiri, potrivit unor declarații făcute în februarie de ministru.
Sursa foto: Ziarul Lumina
Administrație
Inspectorii APIA Botoșani fac controale pe teren, la fermierii care au solicitat subvenţie
În această perioadă, inspectorii APIA Botoșani verifică circa 12.954 de parcele ale fermierilor botoșăneni care au solicitat subvenţie, pentru a vedea dacă realităţile din teren coincid cu informaţiile incluse în cererea de acordare a ajutorului financiar din fonduri europene și de la bugetul național, transmit reprezentanții instituției.
În eșantionul de control de anul acesta, din cei 25.600 de fermieri botoșăneni care au solicitat subvenții, sunt vizați pentru verificare un număr de 251 fermieri, în special fermieri mari, care dețin în total circa 32.685 hectare.
„La nivelul județului Botoșani avem un număr de 12.954 parcele deținute de cei 251 de fermieri care vor fi verificați pe teren de către colegii mei. Aceștia vor verifica dacă realitatea din teren corespunde cu ceea ce au declarat fermierii în cererea de plată și dacă sunt respectate angajamentele stabilite pentru schemele de sprijin solicitate. După finalizarea acestor controale, data limită fiind 10 octombrie, dacă este cazul se atenționează sau se sancționează fermierii, în funcție de neconformitățile găsite. Un lucru îmbucurător este că numărul fermierilor sancționați scade de la an la an”, a declarat Dan Șlincu – director executiv APIA Botoșani.
Pe lângă controlul clasic pe teren, funcționarii APIA Botoșani vor efectua control prin monitorizare a tuturor parcelelor agricole. Această operațiune reprezintă o procedură de observare, urmărire şi evaluare periodică şi sistematică a activităţilor şi a practicilor agricole de pe suprafeţele agricole, utilizând datele obţinute cu ajutorul sateliţilor Sentinel din cadrul programului Copernicus. Acolo unde au fost identificate parcele neconforme, APIA va transmite fermierilor solicitări de clarificare.
Activitatea de control prin monitorizare este premergătoare pregătirii dosarelor fermierilor pentru plata în avans, care este programată a se efectua începând cu data de 16 octombrie 2025, precizează reprezentanții APIA – Centrul Județean Botoșani.
Sursa foto: Informatia zilei




