Actualitate
De ce au fost mutate Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva de la Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi” la Catedrala Mitropolitană
După ce a văzut Ierusalimul, Cuvioasa Parascheva s-a așezat într-o mănăstire de călugărițe de lângă râul Iordan.
La vârsta de 27 de ani, în urma unui vis, Sfânta Parascheva a decis să se întoarcă în locul în care s-a născut, acolo unde a și murit în pace și liniște fără ca nimeni să nu știe cine este și de unde vine.
După o bună perioadă de timp trupul ei a fost descoperit neputrezit și întreg, iar credincioșii au înțeles ca este un semn dumnezeiesc, fapt pentru care au luat trupul Cuvioasei din mormânt și l-au așezat în biserica Sfinții Apostoli din Kallicrateia.
Îndată au avut loc vindecări minunate în urma rugăciunilor care se făceau lângă cinstitele sale moaște care de-a lungul timpului, au ajuns la Târnavo, Belgrad, Constantinopol și apoi la Iași în Moldova.
Astfel, în anul 1641 erau aduse de la Constantinopol la Iași, de către domnitorul Vasile Lupu, moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva, moaște ce au fost aşezate cu multă cinste în frumoasa biserică a Mănăstirii „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iași, unde au stat spre închinare până în anul 1888 când au fost mutate Catedrala Mitropolitană.
Trebuie amintit că sosirea la Iași a acestor sfinte moaște a avut loc după ce domnul Moldovei, Vasile Lupu, a plătit toate datoriile Patriarhiei din Constantinopol, iar cârmuitorii ei de atunci, patriarhul Partenie I, împreună cu membrii Sinodului, au hotărât să-i ofere, drept recunoștință, moaștele Cuvioasei Parascheva „pentru sfințirea și binecuvântarea acelui loc al Bogdaniei” (Țara Moldovei), după cum se spune în „scrisoarea sinodicească” trimisă de către patriarhul Constantinopolului.
Astfel, racla cu sfintele moaște a fost transportată cu o corabie pe Marea Neagră apoi pe Dunăre până la Galați, ajungând apoi la Iași unde au fost întâmpinate cu mare smerenie de către domnitorul Vasile Lupu, mitropolitul Varlaam, de către cler și de numeroși credincioși.
Sfintele moaște ale Cuvioasei Parascheva au fost depuse în biserica Mănăstirii „Sfinţii Trei Ierarhi”, unul dintre cele mai renumite complexe de artă religioasă românească, o capodoperă arhitecturală trecută în legendă, care nu încetează nici astăzi a uimi vizitatorii din întreaga lume.
Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva au rămas aici până în anul 1884, când au început lucrările de restaurare a lăcaşului, din acest motiv fiind mutate în paraclisul mănăstirii.
În seara zilei de 26 decembrie 1888, după slujba Vecerniei, aici a izbucnit un incendiu care s-a extins la catafalcul pe care era aşezată racla, arzând mocnit toată noaptea. A doua zi s-a constatat că sfintele moaşte au rămas neatinse, deşi totul era scrum în jur.
Ridicate din mormanul de jar, moaştele Cuvioasei au fost mutate în noua Catedrală Mitropolitană, locul unde se află și în prezent.
Sfânta Cuvioasă Parascheva este considerată ocrotitoarea Moldovei și a Bucovinei, fiind cea mai populară dintre toți sfinții ale căror moaște se află în România.
Sursa foto: Catedrala Mitropolitană din Iași
Actualitate
Faţa nevăzută a Lunii: imaginea numită „Apus de Pământ”
NASA a publicat prima serie de fotografii realizate de astronauţii misiunii Artemis II în timpul survolului emisferei ascunse a Lunii, un moment „memorabil şi unic”, arată ziarullumina.ro
Prima imagine, numită „Apus de Pământ”, arată planeta noastră dispărând în spatele feţei pătate a Lunii şi aminteşte de fotografia „Răsărit de Pământ” realizată de astronautul Bill Anders de pe Apollo 8 în 1968, iar o a doua imagine prezintă o eclipsă solară uimitoare.
Potrivit „Live Science”, astronauții navei Artemis II au zburat mai departe de Pământ „decât oricare alt om din istorie”.
Sursa foto: Facebook/ NASA
Actualitate
Cele două loturi de autostradă, de la Pașcani la Suceava, vor fi construite de compania UMB Spedition
Contractele urmează să fie semnate în perioada următoare.
Este vorba despre:
- Pașcani – Roșcani (33 km)
- Roșcani – Suceava (29 km)
Termenele prevăzute pentru realizarea celor două loturi de autostradă sunt de 6 luni pentru proiectare și de 24 de luni pentru execuție.
Sursa foto: facebook/ Gheorghe Șoldan
Actualitate
Aducerea Sfintei Lumini de la Ierusalim în Sâmbăta Mare (11 aprilie 2026)
Tradiția aducerii Sfintei Lumini de la Ierusalim, inaugurată în anul 2009 de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, va fi continuată și în acest an, anunță Patriarhia Română, într-un comunicat citat de ziarullumina.ro
În seara zilei de sâmbătă, 11 aprilie 2026, este programată aducerea Sfintei Lumini de la Ierusalim de către părintele arhimandrit Ioan Meiu, Superiorul Așezămintelor Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, urmând a fi oferită delegaților eparhiilor Patriarhiei Române prezenți la Aeroportul Internațional Otopeni. Ulterior, prin intermediul protopopiatelor, centrele eparhiale vor distribui Sfânta Lumină către fiecare parohie din cadrul lor.
În aceeași seară, în jurul orei 19.00, Sfânta Lumină va fi primită la Catedrala Patriarhală istorică „Sfinții Împărați Constantin și Elena” de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
Aducerea și oferirea Sfintei Lumini de la Ierusalim tuturor lăcașurilor de cult din cuprinsul Patriarhiei Române reprezintă un puternic simbol al comuniunii și unității eclesiale, precum și o expresie a bucuriei pascale prilejuite de marele praznic al Învierii Domnului Iisus Hristos.
La această oră, există toate premisele ca Sfânta Lumină să fie adusă ca în fiecare an, însă, ținând cont de situația geopolitică actuală, marcată de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, aducerea acesteia poate fi afectată doar într-un caz de forță majoră neprevăzută.
Într-o astfel de situație total nedorită și imposibil de anticipat, Sfânta Lumină de la Ierusalim va fi oferită de la Catedrala Patriarhală istorică „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, de pe Colina Bucuriei, întrucât Sfânta Lumină adusă de la Ierusalim în anul 2025 a fost păstrată aici neîntrerupt aprinsă într-o candelă specială, în mod preventiv.
Biroul de presă al Patriarhiei Române
Sursa foto: ziarullumina.ro




