Cultură
Calendar ortodox: Îi cinstim astăzi pe Sf. Cuv. Mc. Nicon şi cei 199 de ucenici ai lui
Sfântul Nicon (†251) era din Neapole, bărbat frumos la chip şi ostaş viteaz în războaie, biruind cu suliţa şi cu sabia acolo unde lupta era mai grea. Întorcându-se oarecând încununat de biruinţe dintr-un asemenea război, a spus mamei sale gândul său, că voieşte a se boteza în numele Sfintei Treimi. Şi căuta ca aceasta să-l îndrume pe calea creştinătăţii şi în credinţa acestei învăţături. Astfel, a călătorit la îndemnul maicii sale spre Constantinopol, iar la Hios, după şapte zile de nevoinţe aspre, s-a întâlnit cu Episcopul Teodosie care l-a botezat. După primirea botezului creştin, fericitul Nicon vieţuia într-o mănăstire din peșteră, învățând dumnezeieștile cărți și la viața monahicească luând aminte. Apoi, s-a îmbrăcat în chipul monahicesc pentru blândețea sa. Unii din frați ziceau că acela este asemenea cu îngerul lui Dumnezeu, văzându-i smerenia și blândețea lui, precum şi postul, înfrânarea şi șederea de toată noaptea fără somn la cântarea de psalmi. Căci era la osteneli răbdător, în dragoste faţă de Dumnezeu şi faţă de semeni aprins, în postiri, în învăţătura şi citirea cărţilor sfinte neasemănat, în rugăciunile de noapte neslăbit și în toate nevoințele monahicești mult râvnitor. Toată viața lui fiind fără prihană, era tuturor fraților plăcut, precum și Episcopului Teodosie. După trei ani de nevoinţe în mănăstirea lui Teodosie, unde mai vieţuiau încă 190 de călugări, acelaşi episcop l-a hirotonit preot, apoi episcop, dându-i sarcina de îndrumător al celor 190 de monahi. După moartea Episcopului Teodosie, Sfântul Nicon a plecat cu cei 190 de ucenici în Mitilene, apoi în Italia, şi după ce a îngropat-o pe mama sa, a plecat în Sicilia. Acolo, pe nouă dintre foştii lui ostaşi i-a adus la credinţa creştină, întemeind totodată şi o mănăstire, unde ducea împreună cu cei 199 de călugări viaţă plăcută lui Dumnezeu. Aflând dregătorul Cvintilian despre Sfântul Nicon şi despre ucenicii săi, i-a adus pe toţi înaintea sa şi, nevrând aceştia să se lepede de Hristos, li s-au tăiat capetele, primind astfel cununile muceniciei.
Botoșani
Gala de decernare a Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” Opera Omnia, Ediția a XXXIV-a
Teatrul „Mihai Eminescu” pune la dispoziția botoșănenilor invitații la Gala de decernare a Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia, ediția a XXXIV-a.
Invitațiile pot fi obținute de la Agenția Teatrală – Casa Tineretului și vor fi oferite gratuit, în limita locurilor disponibile.
Gala – eveniment va avea loc la Teatrul Mihai Eminescu, pe data de 15 ianuarie 2025, de la ora 17.00, urmată de un spectacol susținut de Grigore Leșe.
Ceremonia face parte din seria de evenimente organizate de Primăria Municipiului Botoşani, în parteneriat cu Consiliul Local Botoşani și Fundaţia Culturală Hyperion – Caiete Botoşănene, cu sprijinul Uniunii Scriitorilor din România și Teatrului Mihai Eminescu, dedicate celei de-a XXXIV-a ediții a Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” Opera Omnia, cu ocazia Zilei Culturii Naționale.
În aceeași zi, de la ora 9.00, va avea loc ședința festivă a Consiliului Local Botoșani pentru acordarea titlului de Cetățean de Onoare laureatului celei de-a XXXIV-a ediții a Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” Opera Omnia iar programul zilei va continua cu depunerea de coroane la statuia poetului din fața Teatrului Mihai Eminescu, de la ora 10.00.
La ora 10.30, la Biserica Uspenia din Centrul Istoric va fi susținut un Te Deum iar la ora 11.30, în curtea lăcașului de cult, poeții invitați vor oferi un moment cultural.
Seria evenimentelor se va încheia cu Gala de decernare a Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia.
Poeții nominalizați la Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia, ediția a XXXIV-a sunt Marian Drăghici, Cassian Maria Spiridon, Arcadie Suceveanu, Grete Tartler, Matei Vișniec, Călin Vlasie și George Vulturescu.
Laureatul va fi ales de juriul național de acordare a premiului din care fac parte Grațiela Benga, Alexandru Cistelecan, Daniel-Cristea Enache, Ioan Holban, Angelo Mitchievici, Irina Petraș și Vasile Spiridon.
Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” Opera Omnia a fost înființat în 1991, prin Decizia Consiliului Local Botoșani și se acordă unui poet român contemporan pentru întreaga operă poetică, constând într-o coroniţă de lauri și o diplomă unicat, însoțite de o sumă de bani.
Municipalitatea finanțează editarea unei antologii din întreaga operă poetică a fiecărui poet laureat iar Consiliul Local îi acordă Titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Botoșani.
Laureatul ediției precedente este Lucian Vasiliu.
Cultură
Botoșani, orașul legat pe vecie de Mihai Eminescu. „Luceafărul”…săpat în piatră! (video)
O plimbare inedită în căutarea pietrelor decorative pe care sunt săpate strofele poemului „Luceafărul”, pe străzile din Botoșani, orașul legat pe vecie de numele poetului național Mihai Eminescu.
Am mers pe urma lor pe străzi, căutându-le, chiar revenind în unele locuri, cu grija de a nu trece neobservată vreuna, mai ales în centrul vechi printre clădiri de acum un secol și jumătate, frumos restaurate, case negustorești și boierești, biserici vechi, unde încă se păstrează farmecul târgului de altă dată unde s-a născut Mihai Eminescu, la 15 ianuarie 1850.
Firul strofelor săpate în piatră continuă în Parcul „Mihai Eminescu”, noua denumire a Grădinii publice „Vârnav” sau „Belvedere”, până la Colegiul Național ce îi poartă numele, fondat în 1887, unde se află piatra nr. 99.
Le-am căutat și le-am găsit pe toate, recitând în gând îndrăgitul poem pe care îl învățasem pe de rost la școală, bucuroase că nu l-am uitat!
Sursa text/video: youtube/Averio Veronica Ionescu
Cultură
Alexandru Vlahuță despre Eminescu: Era de o tristețe și o melancolie sfâșietoare…
„Era palid și obosit la față. Era de o tristețe și o melancolie sfâșietoare, blând ca și înainte, dar dus pe gânduri și lipsit de orice voință. Numai își ridica ochii din când în când, și împreunându-și mâinile ofta de te-neca plânsul „Of, Doamne…” și iar punea ochii în pământ și tăcea. Avea convingerea puternică că e pierdut, pentru el nu mai e de trăit și că într-o zi o să moară de foame. Ideea că n-are cu ce trăi îl chinuia zi și noapte. De multe ori mi-a spus, blând încet c-un glas ce părea că vine dintr-o altă lume: Tare-aș vrea s-adorm odată, și să nu mă mai deștept…o singură fericire ar renaște în sufletul meu, dacă aș putea să ascund nedreptatea. Posteritatea nu vrea să afle că am suferit de foame din cauza fraților mei. Sunt prea mândru în sărăcia mea”, avea să spună Alexandru Vlahuță despre Eminescu.
Sursa text: facebook/Mihai Eminescu
Sursa foto: Playtech
-
Evenimentcu 2 zile in urma
Zilele Eminescu, la Ipotești. Manifestări prilejuite de împlinirea a 175 de ani de la nașterea poetului
-
Actualitatecu 2 zile in urma
Vârsta de la care nu mai poți șofa. În ce condiții ești obligat să renunți la permis
-
Actualitatecu o zi in urma
Bărbat omorât în bătaie în propria casă. Principalul suspect este chiar vecinul său
-
Culturăcu o zi in urma
Botoșani, orașul legat pe vecie de Mihai Eminescu. „Luceafărul”…săpat în piatră! (video)
-
Actualitatecu o zi in urma
FC Botoșani a încheiat pregătirea din Antalya cu o victorie, scor 4-1, în amicalul cu FK Radnički
-
Culturăcu 2 zile in urma
Alexandru Vlahuță despre Eminescu: Era de o tristețe și o melancolie sfâșietoare…
-
Actualitatecu 2 zile in urma
Un proiectil neexplodat din perioada războiului a fost descoperit de un bărbat într-o pădure
-
Actualitatecu 3 zile in urma
Cum ar putea arăta noul monovolum de la Dacia (foto)