Actualitate
Calendar ortodox: Îi cinstim astăzi, 21 martie, pe Sfântul Ierarh Iacob Mărturisitorul; Sfântul Cuvios Serapion
Sfântul Iacob (sec. 8) a trăit pe vremea împăratului Constantin al 5-lea Copronim (741-775) şi a îmbrăţişat viaţa monahală de tânăr, înfrânându-se cu postiri, cu privegheri şi cu alte aspre nevoinţe. Se îndeletnicea cu scrierea dumnezeieştilor cărţi, mai întâi luminându-şi mintea cu rugăciunea cea din inimă curată. S-a învrednicit de treapta episcopiei şi a suferit mult pe vremea prigoanei împăratului Constantin Copronim, cerându-i-se să lepede cinstirea sfintelor icoane. Deci, nevrând să spună faptul că sfintele icoane sunt idoli, a fost osândit să îndure multe chinuri, izgoniri, întemniţări, foame şi sete şi multe strâmtorări, dar nimic nu a slăbit tăria dreptei lui credinţe. Şi aşa, întru acele cumplite chinuri, şi-a dat fericitul Iacob sufletul său curat în mâinile lui Dumnezeu, pe Care până la moarte L-a mărturisit şi de la El a primit bucuria cea veşnică din Împărăţia cerurilor.
Astăzi, Biserica Ortodoxă îl pomeneşte şi pe Sfântul Cuvios Serapion, ce se numea Sidonitul sau Pânzarul, deoarece întotdeauna purta pe trupul său numai o haină de pânză, nevoindu-se în multă sărăcie. Viaţa sa a fost scrisă de Sfântul Ierarh Paladie, Episcop de Helenopolis. Sfântul Serapion era de neam egiptean, a trăit în secolul al 4-lea şi, fiind foarte învăţat, ajusese să știe pe de rost toate Sfintele Scripturi. La un moment dat, şi-a luat asupra sa nevoința de a străbate lumea. Aşa a ajuns să cunoască nişte actori pe care i-a convertit la creştinism prin pilda vieţii sale exemplare. Apoi, ajungând el prin părțile Spartei, a aflat că una din căpeteniile cetății e maniheu. Pentru a-l aduce pe calea cea dreaptă, sfântul se vându aceluia și în doi ani a reuşit să-l despartă de erezie, aducându-l la dreapta credinţă. Pentru aceasta, nu a mai fost socotit slugă, ci frate adevărat și părinte. Sfântul Serapion a ajuns şi la Roma, unde a predicat cuvântul Evangheliei lui Hristos, iar la vârsta de 60 de ani s-a mutat în pace la Domnul.
Actualitate
Gala Premiilor Culturii Naționale 2025, organizată în Sala Mare a Teatrului „Mihai Eminescu” (foto)
Marți, 14 ianuarie, a avut loc ceremonia de decernare a Premiilor Culturii Naționale 2025, în Sala Mare a Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani.
Evenimentul a fost organizat de Consiliul Judeţean Botoşani, Memorialul Ipoteşti – Centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu” și Primăria Municipiului Botoşani, în cadrul manifestărilor prilejuite de „Zilele Eminescu – Ziua Culturii Naționale”.
Laureații Galei Premiilor Culturii Naționale 2025:
- Bruno Mazzoni – Premiul național pentru traducere din literatura română și dezvoltarea studiilor românești din mediul internațional, cu un laudatio rostit de Matei Vișniec;
- Mircea Martin – Premiul național pentru excelența în cultură, cu un laudatio rostit de Mircea Dumitru;
- Emil Hurezeanu – Premiul național pentru promovarea operei eminesciene și a culturii române, cu un laudatio rostit de Mircea A. Diaconu.
Premiile au fost înmânate de Janina Sitaru, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, Diana Băciună, secretar de stat în Ministerul Culturii și de Valeriu Iftime, președintele Consiliului Județean Botoșani.
Gala Premiilor Culturii Naționale a fost încheiată cu recitalul „Domnule şi frate Eminescu“, susținut de maestrul Constantin Chiriac, directorul general al Teatrului Național „Radu Stanca“ din Sibiu și președintele Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS).
Recitalul „Domnule şi frate Eminescu“ a fost construit ca un dialog între Mihai Eminescu şi Ion Creangă, pornind de la dimensiunea poeziei populare ca matrice și explorând legătura creatoare și prietenia unică dintre cei doi scriitori români.
Sursa foto: facebook/ Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”
Actualitate
Omagiu adus de Ziua Culturii Naționale păstrătorilor memoriei și spiritului național
Cultura nu se referă doar la opera celor care creează, ci și a celor care, în tăcere, o păstrează, o îngrijesc și o dăruiesc mai departe.
Tocmai de aceea, astăzi, de Ziua Culturii Naționale, trebuie să-i omagiem pe „zidarii nevăzuți” ai memoriei naționale, păstrători ai spiritului național:
- Bibliotecarii care ocrotesc cuvântul scris;
- Muzeografii care pun în lumină vestigii ale trecutului;
- Arhiviștii care păstrează memoria documentelor;
- Restauratorii care dau viață obiectelor uitate;
- Curatorii care conturează povestea artei;
- Tuturor celor care, prin dăruirea lor, dau sens noțiunii de patrimoniu;
- Cercetătorii care scot la iveală fragmente din alte timpuri;
- Arheologii care sapă cu răbdare în adâncurile pământului pentru vestigii;
- Dascălii care insuflă dragostea pentru frumos.
Să nu uităm nici pe cei care, prin meșteșuguri căpătate din vechime, duc mai departe arta populară. Prin munca acestora valorile devin vii, iar simbolurile, veșnic actuale.
Pe umerii acestora stă întreaga punte dintre trecut și viitor. Prin efortul lor, cultura devine o resursă vie, care hrănește rădăcinile României. Prin ei, cultura rămâne un izvor nesecat, nu o relicvă destinată uitării.
Să prețuiești cultura înseamnă să cinstești mâinile care o compun, mințile care o gândesc și inimile care o păstrează.
Să-i onorăm pe toți acești neobosiți conservatori ai spiritului național!
Sursa text/foto: facebook/ Andrei Mihai Drăgulin, fondatorul „Academiei de Cultură”
Actualitate
Zeci de evenimente organizate în lume de Institutul Cultural Român de Ziua Culturii Naționale
Institutul Cultural Român (ICR) și reprezentanțele sale din străinătate desfășoară, cu ocazia Zilei Culturii Naționale, un maraton de trei săptămâni de evenimente culturale care celebrează personalități marcante ale artelor și culturii autohtone.
Astfel, publicul de pe mai multe continente este invitat la concerte, expoziții, spectacole de teatru, conferințe, ateliere interactive, proiecții de filme documentare și evenimente literare.
Potrivit icr.ro, între evenimentele care vor avea loc se evidențiază:
- expoziția de fotografie „Atlasul frumuseții” și „Săptămâna Culturii Române” organizate de ICR Madrid, în perioada 13 ianuarie – 27 februarie 2025;
- conferința „Difuzarea poeziei românești în Franța – Eminescu, Blandiana, Blaga” organizată de ICR Paris, în 15 ianuarie 2025;
- conferinţa „Basmele lui Mihai Eminescu” organizată de Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneţia, în 15 ianuarie 2025, la Universitatea din Padova;
- expoziția „35 de ani și o zi. Memoria și istoria Revoluției din 1989 în societatea de astăzi” organizată de ICR Budapesta, în perioada 15 ianuarie – 28 februarie 2025, la filiala din Seghedin.
Evenimente culturale dedicate Zilei Naționale a Culturii se vor desfășura și la Chișinău, Beijing, New York, Roma, Lisabona, Tel Aviv, Tokyo, Bruxelles, Viena, Varşovia, Roma, Stockholm, Istanbul, Berlin, potrivit ziarullumina.ro
Sursa foto: Euronews
-
Evenimentcu 2 zile in urma
Zilele Eminescu, la Ipotești. Manifestări prilejuite de împlinirea a 175 de ani de la nașterea poetului
-
Actualitatecu 2 zile in urma
Vârsta de la care nu mai poți șofa. În ce condiții ești obligat să renunți la permis
-
Actualitatecu o zi in urma
Bărbat omorât în bătaie în propria casă. Principalul suspect este chiar vecinul său
-
Culturăcu o zi in urma
Botoșani, orașul legat pe vecie de Mihai Eminescu. „Luceafărul”…săpat în piatră! (video)
-
Actualitatecu o zi in urma
FC Botoșani a încheiat pregătirea din Antalya cu o victorie, scor 4-1, în amicalul cu FK Radnički
-
Culturăcu 2 zile in urma
Alexandru Vlahuță despre Eminescu: Era de o tristețe și o melancolie sfâșietoare…
-
Actualitatecu 2 zile in urma
Un proiectil neexplodat din perioada războiului a fost descoperit de un bărbat într-o pădure
-
Actualitatecu o zi in urma
Un tânăr s-a prezentat la controlul de frontieră cu un autovehicul radiat din circulație