Actualitate
Solstițiu de vară 2024 are loc astăzi și este fără precedent în ultimii 228 de ani
Evenimentul din 2024 dă startul verii astronomice cu o zi înaintea datei obișnuite, deoarece solstițiul de vară are loc astăzi, 20 iunie Durata zilei are cea mai mare valoare din an, respectiv 15 ore și 32 de minute, în timp ce noaptea are doar 8 ore și 28 de minute.
În 2024, solstițiul de vară are loc pe 20 iunie, în loc de data obișnuită de 21 iunie. Este cea mai timpurie dată la care se petrece acest fenomen din ultimii 228 de ani.
Schimbarea vine de la alinierea specifică a calendarului cu ciclurile orbitale ale Pământului. Solstițiul de vară va continua să fie mai devreme la fiecare patru ani, până în 2096, când se așteaptă să avem cel mai timpuriu solstițiu al secolului, potrivit stirileprotv.ro
Solstițiul are loc atunci când unul dintre polii Pământului este înclinat către soare la un unghi extrem, iar datorită înclinației Pământului, acest lucru se întâmplă de două ori pe an. După acest moment durata zilei începe să scadă, iar cea a nopții să crească timp de șase luni, până la 21 decembrie, momentul solstițiului de iarnă.
Ce este solstițiul de vară?
Acesta marchează momentul în care soarele ajunge în punctul său cel mai nordic — la 23,5 grade de ecuatorul ceresc. Acest punct de pe Pământ este cunoscut sub numele de Tropicul Racului. Cuvântul solstițiu înseamnă literalmente „soare stând nemișcat”. Este derivat din combinarea cuvintelor latine sol pentru „soare” și sistere pentru „a sta nemișcat”.
În ultimele șase luni, soarele a părut să migreze pe un curs nordic pe cer. La momentul solstițiului, acea mișcare se oprește și apoi soarele începe să se miște spre sud. O mișcare care va continua timp de șase luni până când soarele va coborî la punctul său cel mai jos sub ecuator și apoi se va opri — un alt punct de solstițiu — marcând începutul iernii.
Începutul verii astronomice
Pentru cea mai mare parte a lumii, solstițiul coincide cu prima zi de vară, dar pentru alte părți ale lumii, solstițiul este privit nu ca începutul verii, ci mai degrabă ca mijlocul verii.
Dacă, de exemplu, ai vizita Suedia sau Norvegia în această perioadă a anului, ai descoperi că locuitorii sărbătoresc o sărbătoare locală cunoscută sub numele de Ziua Mijlocului Verii, care printr-un obicei vechi cade pe 24 iunie, o zi legată și de numele Sfântului Ioan Botezătorul.
Noaptea, focuri sunt aprinse în munții din alte părți ale Europei. În nordul Scandinaviei, deasupra Cercului Arctic, fenomenul soarelui de la miezul nopții în perioada solstițiului este un ceas sezonier care pare să împartă vara, dacă nu întregul an, în două părți distincte.
Este acea perioadă a anului în care soarele, după ce a petrecut ultimele șase luni deplasându-se constant spre nord, a ajuns la apogeul migrației sale.
Pe măsură ce Pământul orbitează în jurul soarelui, axa de rotație este ușor înclinată la 23,44°, conform Royal Museums Greenwich.
Asta înseamnă că, pe măsură ce Pământul orbitează în jurul soarelui, emisfera nordică este înclinată către soare în timpul unei jumătăți a anului. În cealaltă jumătate a anului, emisfera sudică se înclină către soare.
Care este semnificația solstițiului?
Cuvântul solstițiu este derivat din cuvântul latin solstitium, care se traduce prin „soare stă nemișcat”. Acest lucru se datorează faptului că mișcarea aparentă a soarelui către nord sau sud se oprește înainte de a schimba direcția.
Deși soarele răsare întotdeauna în est și apune în vest, acesta pare să fie mai sus sau mai jos pe cer pe parcursul anului, în funcție de anotimp. În jurul solstițiilor, soarele ajunge la punctul său aparent cel mai înalt și cel mai jos pe cer. Acestea corespund mijlocului verii și mijlocului iernii, respectiv, punctele de cotitură în călătoria soarelui.
Odată ce soarele ajunge la zenitul său la solstițiul de vară, acesta va începe călătoria spre orizont, culminând la solstițiul de iarnă în punctul său cel mai jos. În săptămânile dinaintea acestor puncte de cotitură ale solstițiilor, soarele pare să se miște foarte puțin, câștigându-și numele de „soare stă nemișcat”.
Cum sărbătoresc unele culturi solstițiul de vară
Oamenii au observat poziția soarelui pe cer de mii de ani, iar monumente precum Stonehenge în Anglia, Karnak în Egipt și Chankillo în Peru stau ca mărturie pentru fascinația noastră cu cea mai apropiată stea. Solstițiile au influențat și multe tradiții și sărbători din întreaga lume.
La Stonehenge în Marea Britanie, soarele răsare în spatele intrării antice către un cerc de pietre și „lumina soarelui este canalizată în centrul monumentului,” potrivit BBC. Cercetătorii cred că solstițiile au fost sărbătorite la Stonehenge de mii de ani. Cercul de pietre este deosebit de important pentru păgâni și druizi.
Potrivit unor calendare grecești antice, solstițiul de vară marca începutul noului an și marca numărătoarea inversă de o lună până la începutul Jocurilor Olimpice, conform reprezentanților Muzeului St. Neots din Marea Britanie.
În Suedia, sărbătorile de mijlocul verii, înrădăcinate în păgânism, sunt punctul culminant al anului pentru mulți. Weekendul din jurul solstițiului este plin de mâncare, băutură, cântece și voie bună.
În SUA, unele triburi de amerindieni care trăiesc în câmpiile și Munții Stâncoși efectuează un Dans al Soarelui pentru a sărbători solstițiul de vară.
În Fairbanks, Alaska, un meci de baseball cunoscut sub numele de „Midnight Sun Game” începe tradițional la ora 22.30 și ia o pauză scurtă în apropiere de miezul nopții pentru ca toată lumea să cânte Imnul Steagului din Alaska.
În religia Wicca, oamenii sărbătoresc Yule la solstițiul de iarnă pentru a anunța revenirea soarelui și lunilor mai calde, arată stirileprotv.ro
Sursa foto: stirileprotv.ro
Actualitate
Faţa nevăzută a Lunii: imaginea numită „Apus de Pământ”
NASA a publicat prima serie de fotografii realizate de astronauţii misiunii Artemis II în timpul survolului emisferei ascunse a Lunii, un moment „memorabil şi unic”, arată ziarullumina.ro
Prima imagine, numită „Apus de Pământ”, arată planeta noastră dispărând în spatele feţei pătate a Lunii şi aminteşte de fotografia „Răsărit de Pământ” realizată de astronautul Bill Anders de pe Apollo 8 în 1968, iar o a doua imagine prezintă o eclipsă solară uimitoare.
Potrivit „Live Science”, astronauții navei Artemis II au zburat mai departe de Pământ „decât oricare alt om din istorie”.
Sursa foto: Facebook/ NASA
Actualitate
Cele două loturi de autostradă, de la Pașcani la Suceava, vor fi construite de compania UMB Spedition
Contractele urmează să fie semnate în perioada următoare.
Este vorba despre:
- Pașcani – Roșcani (33 km)
- Roșcani – Suceava (29 km)
Termenele prevăzute pentru realizarea celor două loturi de autostradă sunt de 6 luni pentru proiectare și de 24 de luni pentru execuție.
Sursa foto: facebook/ Gheorghe Șoldan
Actualitate
Aducerea Sfintei Lumini de la Ierusalim în Sâmbăta Mare (11 aprilie 2026)
Tradiția aducerii Sfintei Lumini de la Ierusalim, inaugurată în anul 2009 de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, va fi continuată și în acest an, anunță Patriarhia Română, într-un comunicat citat de ziarullumina.ro
În seara zilei de sâmbătă, 11 aprilie 2026, este programată aducerea Sfintei Lumini de la Ierusalim de către părintele arhimandrit Ioan Meiu, Superiorul Așezămintelor Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, urmând a fi oferită delegaților eparhiilor Patriarhiei Române prezenți la Aeroportul Internațional Otopeni. Ulterior, prin intermediul protopopiatelor, centrele eparhiale vor distribui Sfânta Lumină către fiecare parohie din cadrul lor.
În aceeași seară, în jurul orei 19.00, Sfânta Lumină va fi primită la Catedrala Patriarhală istorică „Sfinții Împărați Constantin și Elena” de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
Aducerea și oferirea Sfintei Lumini de la Ierusalim tuturor lăcașurilor de cult din cuprinsul Patriarhiei Române reprezintă un puternic simbol al comuniunii și unității eclesiale, precum și o expresie a bucuriei pascale prilejuite de marele praznic al Învierii Domnului Iisus Hristos.
La această oră, există toate premisele ca Sfânta Lumină să fie adusă ca în fiecare an, însă, ținând cont de situația geopolitică actuală, marcată de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, aducerea acesteia poate fi afectată doar într-un caz de forță majoră neprevăzută.
Într-o astfel de situație total nedorită și imposibil de anticipat, Sfânta Lumină de la Ierusalim va fi oferită de la Catedrala Patriarhală istorică „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, de pe Colina Bucuriei, întrucât Sfânta Lumină adusă de la Ierusalim în anul 2025 a fost păstrată aici neîntrerupt aprinsă într-o candelă specială, în mod preventiv.
Biroul de presă al Patriarhiei Române
Sursa foto: ziarullumina.ro




