Actualitate
În această noapte se schimbă ora în România: ceasurile se dau înainte cu o oră
România trece la ora de vară 2024 în noaptea de sâmbătă spre duminică. Ceasurile se dau înainte cu o oră, iar ora 3.00 devine ora 4.00, astfel că ultima zi de duminică din luna martie va avea doar 23 de ore, devenind cea mai scurtă zi din 2024.
De ce se schimbă ora și în 2024 și se trece la ora de vară
Trecerea de la ora de iarnă la ora de vară a fost intens dezbătută în ultimii ani, Parlamentul European recomandând renunțarea la schimbarea orei, începând cu 2021. Statele membre ale Uniunii Europene trebuiau să notifice până în 2021 dacă vor să aplice în mod permanent ora de vară sau ora de iarnă. Deocamdată însă, discuția rămâne în aer, menționează hotnews.ro
Comisia Europeană a explicat că măsurile UE referitoare la ora de vară impun schimbarea orei de două ori pe an pentru a se ține seama de evoluția tiparelor de lumină naturală și pentru a se profita la maximum de lumina zilei disponibilă într-o anumită perioadă de timp.
Ceasurile se dau cu o oră înainte în dimineața ultimei duminici din martie și se dau cu o oră înapoi în dimineața ultimei duminici din octombrie, pentru a se reveni la ora standard.
Cine a introdus prima dată ora de vară
Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu anul 1916 (între 30 aprilie – 1 octombrie). Au urmat britanicii care au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai – 16 octombrie). Alte țări care au introdus ora de vară au fost: Belgia, Danemarca, Franța, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia și Tasmania.
Când a fost introdusă ora de vară în România
În România, ora de vară a fost introdusă prima oară în 1932 (între 22 mai – 2 octombrie). Din 1933 și până în 1940, când s-a renunțat la acest obicei, ora de vară era introdusă în prima duminică din aprilie până în prima duminică a lui octombrie.
Între anii 1941 și 1979 nu s-a mai folosit ora de vară. Reintroducerea orei de vară s-a produs în 1979.
În 1979, România a semnat Convenţia fusurilor orare, iar în 1997, a intrat în vigoare Ordonanţa nr. 20/1997 privind stabilirea orarului de vară şi a orei oficiale de vară pe teritoriul României, care la art (1) preciza că: ”În cadrul orarului de vară se stabileşte ora oficială de vară, decalată cu o oră în avans faţă de ora Europei Orientale, aplicabilă din ultima duminică a lunii martie, ora 3.00, care devine ora 4.00, până la ultima duminică a lunii octombrie, ora 4.00, care devine ora 3.00”.
Până în 1996 (cu mici excepții), ora de vară se introducea la sfârșitul lui martie până la sfârșitul lui septembrie. Din 1997, se trece la ora de vară începând cu ultima duminică din luna martie până în ultima duminică din luna octombrie.
Cum ne afectează trecerea la ora de vară și cât timp pot fi resimțite efectele?
Un sondaj UE, la care au participat 4,6 milioane de persoane, arată că oamenii resimt disconfort fizic și mental din cauza schimbării orei. Oamenii întâmpină probleme în a adormi sau au chiar insomnii. Aproximativ 40% dintre respondenți au spus că au avut probleme în a se concentra, iar o treime s-au simțit irascibili, mai arată hotnews.ro
Unele persoane acuză o oboseală puternică după schimbarea orei de vară, când ceasurile se dau înainte cu o oră, însoţită eventual de o senzaţie de disconfort şi chiar de dureri de cap.
Schimbarea orei îi afectează atât pe adulți, cât și pe copii, în cazul cărora studiile au constatat rezultate mai scăzute la științele exacte studiate în prima săptămână după trecerea la ora de vară, comparativ cu săptămâna anterioară.
În cazul adulților, trecerea la ora de vară este asociată cel mai adesea cu tulburări de somn, însă studiile arată și un risc ușor mai crescut de a face infarct miocardic acut în prima săptămână de după schimbarea orei, a explicat pentru HotNews.ro Florina Anichitoae, psiholog clinician, psihoterapeut și doctorand în psihologie.
De asemenea, s-a observat și faptul că unele persoane au avut nevoie de o ajustare de cel puțin o săptămână la noua oră. Există un efect cumulat al pierderii de somn, atât în ceea ce privește adormitul seara, cât și trezitul dimineață, care se ajustează treptat după noua oră.
Sfaturi pentru a trece mai ușor peste schimbarea orei
Există unele recomandări cu privire la ajustarea mai bună la schimbările produse în corp de modificare orei, arată psihologul Florina Anichitoae:
- asigurarea unei cantități adecvate de somn cu o săptămână înainte de trecerea la noua oră este încurajată și ar putea ajuta la tranziția ulterioară.
- încercarea de a ne culca mai devreme în prima săptămână după apariția noii ore.
- limitarea utilizării ecranelor cu lumină albastră înainte de a ne culca, așa încât impactul acestora să nu afecteze în plus față de schimbările deja datorate trecerii la ora nouă.
- limitarea activităților mentale și a exercițiilor intense înainte de culcare, pentru a-i permite corpului să se pregătească de adormire, integrând noile schimbări.
Sursa foto: Puterea
Actualitate
Moartea lui Alexandru Macedon, unul dintre cei mai mari comandanți de oști ai lumii
La data de 10 iunie a anului 323 î.Hr. a murit Alexandru Macedon sau Alexandru cel Mare, unul dintre cei mai mari comandanți de oști ai lumii.
Fiu al regelui Filip al II-lea al Macedoniei, Alexandru cel Mare a construit un imperiu legendar înainte de moartea sa, la vârsta de 32 de ani.
El s-a născut în luna iulie a anului 356 î.Hr. în orașul Pella, capitala Macedoniei, iar la numai 10 ani, Alexandru a dovedit tuturor că are calitățile necesare unui mare conducător. Se spune ca un negustor i-a adus lui Filip un cal ce nu putea fi îmblânzit de nimeni și numai tânărul Alexandru a reușit să-l îmblânzească, iar acest cal îl va însoți pe viitorul rege în toate războaiele sale, până în îndepărtata Indie.
Când Alexandru împlinește 13 ani, regele Filip începe să îi caute un tutore care să se ocupe de educația lui și îl găsește în persoana marelui filosof Aristotel, care își pune amprenta asupra educației lui Alexandru și îl învață medicina, filosofia, religia, logica și arta.
La vârsta de 20 de ani, Alexandru devine regele Macedoniei, după ce tatăl său, Filip al II-lea este asasinat, iar din acel moment istoria lumii avea să se schimbe, deoarece Alexandru va pleca într-o campanie de cucerire ce avea să-i uimească pe toți contemporanii săi, ajungând unul dintre cei mai mari comandanți de oști din istorie.
Astfel, în anul 334 pleacă spre Asia Mică, pentru a cuceri Persia și pentru a elibera cetățile grecești de pe coasta de est a Mediteranei, iar în anul 333 î.Hr, marele rege persan Darius al III-lea îl întâmpină pe Alexandru la Issos, în fruntea unei armate formată din 85.000 de oameni, o armată enormă în acele vremuri. În bătălia de la Issos, Alexandru avea să dovedească geniul său militar, învingând-ul pe Darius, care fuge de la locul bătăliei, aceasta fiind prima înfrângere a unui rege persan în istoria de până atunci a acestui imperiu.
După ce cucerește Egiptul și fondează în delta Nilului orașul Alexandria, Alexandru cel Mare pătrunde în inima Imperiului Persan, traversează râurile Tigru și Eufrat obține victoria de la Guagamela, unde învinge din nou armata lui Darius, formată de această dată din 100.000 de soldați.
Alexandru cel Mare cucerește apoi și Persia Orientală, ajungând cu armata sa până în îndepărtata Indie. Următoarea campanie de cucerire avea să fie supunerea Arabiei, dar în data de 10 iunie 323 î.Hr. Alexandru moare la vârsta de 32 de ani, cel mai probabil de malarie, existând și unele versiuni cum că el ar fi fost de fapt otrăvit sau înjunghiat.
După moartea sa, teritoriile cucerite au fost pe rând pierdute de către generalii săi, iar visul lui Alexandru de a cuceri întreaga lume, s-a stins odată cu el.
(lecția de istorie de profesorul Viorel Guțu)
Sursa foto: descopera.ro
Actualitate
Condamnat la 20 de ani de închisoare în Franța pentru viol în grup, depistat de polițiștii de la Stânca
Poliţiştii de frontieră din Punctul de Trecere a Frontierei Stânca au depistat un cetățean moldovean, căutat de autorităţile din Franța pentru executarea unei pedepse privative de libertate de 20 de ani.
În data de 9 iunie, în jurul orei 19.20, în Punctul de Trecere a Frontierei Stânca, s-a prezentat pentru efectuarea formalităţilor de control, la volanul unui autoturism, un cetățean al R. Moldova, în vârstă de 35 de ani.
La controlul de frontieră, polițiștii de frontieră au constatat că pe numele bărbatului este emisă, de către autoritățile din Franța, o alertă privind punerea în aplicare a unui mandat de arestare, acesta având de executat o pedeapsă privativă de libertate de 20 de ani de închisoare pentru săvârşirea mai multor infracțiuni sexuale.
Persoana în cauză a fost predată unei echipe operative din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Botoșani, în vederea luării măsurilor legale ce se impun.
Actualitate
APIA a finalizat Campania 2026 de depunere a Cererilor de plată. Câți fermieri botoșăneni beneficiază de sprijin
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) – Centrul Județean Botoșani informează că vineri, 5 iunie, a fost finalizată Campania de depunere a Cererilor de plată aferente anului 2026, marcând totodată cea de-a 20-a campanie gestionată de instituție în sprijinul fermierilor.
La finalul Campaniei 2026, la nivel național au fost înregistrate:
- 334 cereri de plată;
- 766.322 hectare declarate.
Comparativ cu anul precedent, suprafața declarată a crescut cu 38.029 hectare, în timp ce numărul cererilor a scăzut cu 37.018.
La nivelul județului Botoșani, suprafața pentru care s-au solicitat subvenții este de 293.340 hectare, mai mare fața de suprafața de 292.711 hectare care a fost eligibilă la plată în campania 2025. Pe de altă parte, numărul de fermieri care au solicitat măsuri de sprijin a scăzut de la 25.602 la 24.031, cu 1.571 de fermieri mai putini față de anul trecut.
Această evoluție confirmă continuarea procesului de consolidare a exploatațiilor agricole, prin comasarea terenurilor și creșterea dimensiunii fermelor, cu efecte pozitive asupra eficienței și competitivității sectorului agricol.
Finalizarea Campaniei 2026 reprezintă rezultatul efortului comun al fermierilor și al echipei APIA, precum și al implicării continue a instituției pentru gestionarea eficientă a fondurilor destinate agriculturii și sprijinirea beneficiarilor.
APIA va continua să asigure gestionarea etapelor specifice Campaniei 2026, cu respectarea prevederilor legislației europene și naționale aplicabile, precum și a procedurilor de lucru aprobate la nivelul instituției, dau asigurări reprezentanții instituției.
-
Actualitatecu o zi in urmaCondamnat la 20 de ani de închisoare în Franța pentru viol în grup, depistat de polițiștii de la Stânca
-
Actualitatecu 2 zile in urmaAPIA a finalizat Campania 2026 de depunere a Cererilor de plată. Câți fermieri botoșăneni beneficiază de sprijin
-
Politicăcu o zi in urmaPremierul desemnat Eugen Tomac: miercuri va fi definitivată formula guvernamentală
-
Actualitatecu o zi in urmaMoartea lui Alexandru Macedon, unul dintre cei mai mari comandanți de oști ai lumii




