Actualitate
Săptămâna Sfintelor Pătimiri ale Domnului, „răstignit” pentru izbăvirea noastră
Parcursul vieţii noastre pământeşti este un întreg „pelerinaj” spre Înviere. Dacă în fiecare clipă a timpului pământesc murim pentru minutul, ora, anul sau anii care au trecut, în iconomia timpului sacru înviem împreună cu Hristos, trecând prin moarte spre veşnicia nemuririi.
Am păşit pe prima treaptă a Săptămânii Mari participând la Denia de duminică seara, care este Utrenia din Sfânta şi Marea Luni, când imnografia Triodului ne vesteşte că „Cinstitele Pătimiri au răsărit lumii”, iar „Hristos merge să pătimească din bunătatea Sa”, ca să ne mântuiască.
Sfânta şi Marea Luni „aduce începutul Pătimirilor Domnului” şi toţi creştinii sunt chemaţi să fie alături de Hristos care „merge să primească răstignire” pentru izbăvirea noastră din păcatul strămoşesc.
Sinaxarul ne pune înainte în această primă zi din Săptămâna Mare pomenirea „fericitului Iosif cel preafrumos”, care preînchipuie pe Hristos, şi „smochinul care s-a uscat prin blestemul Domnului”, subliniind şi pricina tainică a uscării smochinului după cuvântul Cuviosului Isidor Pelusiotul: „Pomul călcării poruncii a fost smochinul. Din frunzele lui şi-au făcut acoperământ strămoşii noştri (Adam şi Eva), călcători de poruncă. Din pricină că n-a fost blestemat atunci, a fost blestemat acum de Hristos, ca un iubitor de oameni, ca să nu mai facă rod, care este pricina păcatului”.
A doua zi a Săptămânii Sfintelor Pătimiri are în prim-plan pilda celor 10 fecioare, rostită în Sfânta şi Marea Marţi. Această pericopă evanghelică se citeşte în această zi.
Din Sfânta şi Marea Marţi, imnografia vorbeşte de involuţia spirituală a lui Iuda, care-l duce la vânzarea lui Hristos: „Iuda, cel cu mintea iubitoare de argint, s-a întărit asupra Învăţătorului, vrăjmaşul; s-a sfătuit şi a gândit vânzarea, a căzut din lumină, primind întunericul…”.
Tema vânzării Mântuitorului de ucenicul Său Iuda continuă şi în Sfânta şi Marea Miercuri, când, „poftind iubirea de argint, a gândit cu vicleşug să vândă pe Domnul, Comoara vieţii” şi, „îmbătându-se, a alergat la iudei şi a zis călcătorilor de lege: Ce vreţi să-mi daţi şi eu Îl voi da pe El vouă, ca să-L răstigniţi?”
Sfinţii Părinţi au rânduit ca în Miercurea Mare „să se facă pomenire de femeia cea păcătoasă, care a uns cu mir pe Domnul, pentru că lucrul acesta s-a întâmplat puţin înainte de mântuitoarea Pătimire”, după cum relatează pericopa evanghelică ce se citeşte la Liturghia din a treia zi a Săptămânii Mari (Matei 26, 6-16). Tot din acest text aflăm că Iuda primeşte 30 de arginţi pentru vânzarea lui Hristos.
Joia Mare este ziua „când slăviţii, ucenici la spălarea Cinei, s-au luminat, atunci Iuda cel rău credincios, cu iubirea de argint bolnăvindu-se, s-a întunecat, şi judecătorilor celor fără de lege, pe Tine, Judecătorul cel drept, Te-a dat”.
Sinaxarul vorbeşte de cele 4 teme ale zilei:
1) spălarea picioarelor Apostolilor de către Domnul Iisus Hristos;
2) Cina cea de Taină când Mântuitorul a instituit Sfânta Euharistie;
3) Rugăciunea Domnului din Grădina Ghetsimani;
4) vânzarea lui Hristos de către Iuda Iscarioteanul.
Cântările din Triod înfierează vânzarea lui Iuda numindu-l „cel fără de lege“, „vânzătorul”, „sluga şi vicleanul” şi mai ales că în Joia Mare „îşi descoperă chipul lăcomiei” şi-L vinde pe Hristos cu preţul unui „rob fugar”. Iar Denia celor douăsprezece Evanghelii de joi seara, prin care intrăm în Sfânta şi Marea Vineri, ne spune că „Iuda lasă pe Învăţătorul şi primeşte pe diavol”.
Iuda se împărtăşeşte cu nevrednicie la Cina cea de Taină şi diavolul pune stăpânire pe el şi merge la mai-marii din Ierusalim de unde ia „oaste şi slujitori” pentru prinderea lui Hristos. Trădează pe Învăţătorul Său cu un sărut şi Domnul este arestat.
Din acest moment încep Sfintele Pătimiri ale Domnului pe care le trăim plenar în Sfânta şi Marea Vineri când Mântuitorul nostru Iisus Hristos este judecat formal şi condamnat pe nedrept la răstignire, fiind bătut, scuipat, insultat, batjocorit, iar finalul este moartea Sa pe Cruce. Toate acestea Hristos le-a primit de bunăvoie pentru mântuirea noastră
Săptămâna Mare se încheie cu Sfânta şi Marea Sâmbătă, care este cea mai importantă zi a Triodului, când „prăznuim îngroparea Mântuitorului nostru Iisus Hristos şi pogorârea la iad, prin care neamul nostru, fiind chemat din stricăciune, a fost mutat spre viaţa veşnică”.
Fiind martori în zilele care urmează la Sfintele Pătimiri ale Domnului prin participarea noastră la sfintele slujbe vom mărturisi: „Slavă îndelung-răbdării Tale, Doamne; slavă Ţie, Doamne, slavă Ţie!”
(Sursa, Sinaxar, Ziarul Lumina)
Actualitate
Mihai Eminescu, celebrat la Academia Română de Ziua Culturii Naționale
În Aula Academiei Române vor avea loc astăzi, 15 ianuarie, mai multe evenimente dedicate celebrării Zilei Culturii Naționale. Vor rosti alocuțiuni acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, acad. Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei, Natalia-Elena Intotero, ministrul culturii, Sergiu Prodan, ministrul culturii din Republica Moldova, și Daniel David, ministrul educației și cercetării.
De asemenea, vor susține comunicări academicieni şi oameni de cultură, între care acad. Mircea Dumitru, vicepreședinte al Academiei Române, Mihai Cimpoi, membru de onoare al Academiei Române, prof. univ. dr. Ion Marin, directorul de onoare al Corului Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”, prof. univ. dr. Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române (MNLR).
Romfilatelia va lansa, cu acest prilej, emisiunea filatelică „Luceafărul poeziei românești, Mihai Eminescu”.
Sesiunea din Aula Academiei Române va fi urmată de vernisajul expoziției „G. Călinescu – 60 de ani de posteritate” și de dezbaterea „G. Călinescu. Editor și monograf al lui Mihai Eminescu”, care va avea loc de la ora 14.00, la Muzeul Național al Literaturii Române din București, arată ziarullumina.ro
Sursa foto: Academia Română
Actualitate
Minora din localitatea Dimăcheni, dată dispărută, a fost găsită noaptea trecută în podul unei case (foto)
Zeci de forțe de ordine și voluntari din localitatea Dimăcheni s-au mobilizat în cursul nopții pentru a o căuta pe Eliza.
Localitatea Dimăcheni a fost împânzită de polițiști însoțiți de câine de urmă, jandarmi, polițiști de frontieră, pompieri cu autoșenilată și o dronă cu termoviziune, care au participat la activitățile de scotocire.
După aproximativ trei ore, minora a fost găsită de polițiști în podul unei anexe a unei locuințe din localitate.
Aceasta nu a suferit nicio leziune în perioada un care a stat singură.
Ulterior, a fost transportă la o unitate spitalicească pentru evaluarea stării de sănătate și acordarea îngrijirilor de specialitate.
Actualitate
Gala Premiilor Culturii Naționale 2025, organizată în Sala Mare a Teatrului „Mihai Eminescu” (foto)
Marți, 14 ianuarie, a avut loc ceremonia de decernare a Premiilor Culturii Naționale 2025, în Sala Mare a Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani.
Evenimentul a fost organizat de Consiliul Judeţean Botoşani, Memorialul Ipoteşti – Centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu” și Primăria Municipiului Botoşani, în cadrul manifestărilor prilejuite de „Zilele Eminescu – Ziua Culturii Naționale”.
Laureații Galei Premiilor Culturii Naționale 2025:
- Bruno Mazzoni – Premiul național pentru traducere din literatura română și dezvoltarea studiilor românești din mediul internațional, cu un laudatio rostit de Matei Vișniec;
- Mircea Martin – Premiul național pentru excelența în cultură, cu un laudatio rostit de Mircea Dumitru;
- Emil Hurezeanu – Premiul național pentru promovarea operei eminesciene și a culturii române, cu un laudatio rostit de Mircea A. Diaconu.
Premiile au fost înmânate de Janina Sitaru, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, Diana Băciună, secretar de stat în Ministerul Culturii și de Valeriu Iftime, președintele Consiliului Județean Botoșani.
Gala Premiilor Culturii Naționale a fost încheiată cu recitalul „Domnule şi frate Eminescu“, susținut de maestrul Constantin Chiriac, directorul general al Teatrului Național „Radu Stanca“ din Sibiu și președintele Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS).
Recitalul „Domnule şi frate Eminescu“ a fost construit ca un dialog între Mihai Eminescu şi Ion Creangă, pornind de la dimensiunea poeziei populare ca matrice și explorând legătura creatoare și prietenia unică dintre cei doi scriitori români.
Sursa foto: facebook/ Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”
-
Evenimentcu 2 zile in urma
Zilele Eminescu, la Ipotești. Manifestări prilejuite de împlinirea a 175 de ani de la nașterea poetului
-
Actualitatecu 2 zile in urma
Vârsta de la care nu mai poți șofa. În ce condiții ești obligat să renunți la permis
-
Actualitatecu 2 zile in urma
Bărbat omorât în bătaie în propria casă. Principalul suspect este chiar vecinul său
-
Culturăcu 3 zile in urma
Alexandru Vlahuță despre Eminescu: Era de o tristețe și o melancolie sfâșietoare…
-
Culturăcu 2 zile in urma
Botoșani, orașul legat pe vecie de Mihai Eminescu. „Luceafărul”…săpat în piatră! (video)
-
Actualitatecu 11 ore in urma
Bărbat transportat la spital pentru îngrijiri, după ce a fost rănit într-un accident de circulație (foto)
-
Actualitatecu 2 zile in urma
FC Botoșani a încheiat pregătirea din Antalya cu o victorie, scor 4-1, în amicalul cu FK Radnički
-
Actualitatecu 2 zile in urma
Un proiectil neexplodat din perioada războiului a fost descoperit de un bărbat într-o pădure