Sănătate
Doi medici de la spitalul „Sfântul Pantelimon” din Bucureşti, reţinuţi sub acuzaţia de omor calificat
Doi medici specialişti în anestezie şi terapie intensivă de la Spitalul Clinic de Urgenţă „Sfântul Pantelimon” Bucureşti au fost reţinuţi miercuri, 7 august 2024, de procurori sub acuzaţia de omor calificat în dosarul deceselor suspecte de la Secţia ATI.
Este vorba de două doctoriţe suspectate că au provocat moartea unui pacient aflat în stare gravă la terapie intensivă, reducându-i brusc doza de noradrenalină, substanţă esenţială în terapie intensivă, cu rol în menţinerea tensiunii arteriale, potrivit romania-actualitati.ro
În dosar a fost reţinută şi o asistentă medicală acuzată de mărturie mincinoasă. Cazul morţilor subite de la spitalul bucureştean a fost semnalat în primăvara acestui an.
- Cele două doctorițe și asistenta de la Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Pantelimon” din Bucureşti au fost reținute miercuri seară, după ce procurorii şi poliţiştii au făcut percheziţii la locuinţele unor angajaţi ai spitalului.
Acțiunea are loc în dosarul deschis după ce 17 pacienţi internaţi la terapie intensivă au decedat în doar patru zile, iar un angajat al spitalului a reclamat că bolnavii au primit doze reduse de noradrenalină.
Procurorul Alexandru Anghel a declarat, miercuri seară, că una dintre inculpate a redus voluntar doza de noradrenalină la un pacient aflat în stare gravă pentru a-i provoca decesul, potrivit antena3.ro
„Probele au relevat că pe 26 martie anul acesta una dintre inculpate a redus voluntar doza de noradrenalină la un pacient aflat în stare destul de gravă, de la 15 ml pe oră, la 1 ml pe oră, cu intenția de a provoca decesul. Ulterior, în data de 4 aprilie, aceeași doctoriță care a redus doza în 26 martie, împreună cu o colegă, au redus doza de noradrenalină la același pacient de la 20 de ml pe oră la 1 ml pe oră. În circa o oră a survenit decesul. Practic, e vorba de punerea în acțiune a unui plan de a provoca decesul unor pacienți. Nu știm pe ce criterii, dar medicii decideau că un pacient sau altul nu mai are șanse, că nu se mai impune continuarea terapiei și scădeau brusc doza de noradrenalină, consecința fiind decesul”, a declarat, miercuri seară, procurorul Alexandru Anghel.
Procurorul a explicat că, momentan, este vorba de un pacient, un bărbat de 54 de ani.
„Vorbim despre un pacient, de 54 de ani. Ancheta e deosebit de dificilă, pentru că injectomatele nu erau alocate pe un anumit pacient, existau mișcări nedocumentate ale acestor aparate, fiind mutate de la un pacient la altul. Am avut acces la înregistrări și am putut, în baza acelei fotografii, să identificăm un anumit aparat și un anumit pacient”, a mai spus Anghel.
La vremea respectivă, trei anchete făcute de conducerea unităţii medicale de Ministerul Sănătăţii şi de Colegiul Medicilor s-au finalizat fără identificarea unor nereguli grave.
Sursa foto: B1TV
Actualitate
Petrecerea unui timp prea îndelungat în casă afectează vederea, crescând riscul de miopie
Din ce în ce mai mulți oameni suferă de miopie, o afecțiune oculară caracterizată prin vedere neclară la distanță, iar lucrul acesta nu este legat doar de timpul prelungit pe care îl petrecem în fața ecranelor digitale.
O cauză de luat în seamă legată de apariția miopiei este inclusiv tendința omului modern de a petrece mai mult timp în casă sau alte spații închise în detrimentul timpului petrecut în aer liber, ceea ce afectează capacitatea de acomodare a ochiului pentru vederea la distanță, subliniază un studiu al cercetătorilor de la Catedra de Optometrie a Universității de Stat din New York, prezentat în revista științifică Cell Report și citat de ziarullumina.ro
Da, petrecerea unui timp prea îndelungat în casă afectează vederea, crescând riscul de miopie, în special la copii, din cauza lipsei luminii naturale și a focalizării constante la distanță mică. Expunerea prelungită la ecrane (tv, telefon) în spații închise provoacă oboseală oculară, ochi uscați și vedere încețoșată, oboseala cronică fiind o problemă comună.
Efectele principale ale timpului excesiv petrecut în interior:
- Creșterea riscului de miopie: Lipsa luminii solare naturale, care stimulează producția de dopamină în retină (ce ajută la prevenirea alungirii ochiului), este un factor major în dezvoltarea miopiei, avertizează specialiștii de la Regina Maria și euro-optics.ro.
- Oboseală oculară digitală: Utilizarea prelungită a dispozitivelor digitale, frecventă când stăm în casă, cauzează simptome precum usturime, ochi roșii, dureri de cap și vedere încețoșată.
- Sindromul ochiului uscat: Clipim mai rar când privim ecrane, ceea ce duce la lubrifierea insuficientă a ochilor, explică experții de la Videt.ro.
Recomandări pentru protejarea vederii:
Ieșiți afară: Petreceți timp în aer liber pentru a beneficia de lumină naturală, esențială pentru sănătatea ochilor, recomandă studiile citate de Regina Maria.
Regula 20-20-20: La fiecare 20 de minute, priviți la o distanță de 20 de picioare (aproximativ 6 metri) timp de 20 de secunde, sfătuiesc cei de la Videt.ro.
Reduceți timpul pe ecran: Limitați expunerea la ecrane și asigurați-vă că distanța de vizionare este adecvată.
Sursa foto: ipsos.com/stiripesurse.ro
Sănătate
Pacienţii asiguraţi au dreptul la o a doua opinie medicală plătită de sistemul de asigurări de sănătate
Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, ca for decizional, un proiect de lege potrivit căruia pacienţii asiguraţi au dreptul la o a doua opinie medicală plătită de sistemul de asigurări de sănătate.
Proiectul de act normativ instituie obligaţia medicului curant de a direcţiona şi programa pacientul la următoarea consultaţie sau investigaţie necesară stabilirii diagnosticului și garantează dreptul pacienţilor asiguraţi la o a doua opinie medicală pe baza investigaţiilor medicale existente sau suplimentar solicitate.
Sursa: Ziarul Lumina
Actualitate
Ziua Mondială a Femeilor Medic, marcată anual pe 3 februarie
În activitatea Departamentului pentru Situații de Urgență, femeile medic sunt prezente acolo unde fiecare secundă contează.
Le vedem la intervenții, pe mașinile SMURD, coborând din elicopterele medicale la locul accidentelor, în Unitățile de Primiri Urgențe, în dispecerate sau în structurile de coordonare, asumându-și responsabilități majore în cele mai dificile momente.
Prin profesionalism, calm, empatie și o pregătire solidă, femeile medic contribuie decisiv la salvarea de vieți, la gestionarea situațiilor critice și la protejarea sănătății publice.
Ne alăturăm Departamentului pentru Situații de Urgență, care le mulțumește tuturor femeilor medic ce activează în sistemul de urgență pentru dedicarea, reziliența și responsabilitatea cu care își îndeplinesc misiunea, zi de zi, în slujba vieții.
Ziua Mondială a Femeilor Medic, marcată anual pe 3 februarie, este dedicată recunoașterii rolului esențial al femeilor în profesia medicală și comemorează nașterea lui Elizabeth Blackwell, prima femeie medic din lume.
Sursa foto: Viața Medicală




