Social
Cât cheltuiesc românii, în medie, pentru masa şi pregătirile de Paşti
Românii alocă, în medie, 800 de lei pentru masa şi pregătirile de Paşti şi spun că petrecerea timpului în familie este cea mai importantă tradiţie în această perioadă, potrivit unui sondaj publicat zilele trecute.
O altă cercetare arată că 65,6% dintre companii vor oferi salariaților beneficii fie sub formă de bonusuri în bani, preponderent având valori între 200 și 400 de lei, fie sub formă de tichete cadou, coşuri cu produse de sărbători sau zile libere suplimentare.
Pentru familiile cu copii şi pentru cei cu venituri lunare de peste 1.000 de euro, bugetul alocat sărbătorilor pascale depășește suma medie de 900 de lei.
Totodată, 55% dintre respondenţi susțin că vor cheltui mai mulți bani de Paşti decât anul trecut, iar opt din zece vor alege alimente provenite de la producătorii locali, arată sondajul realizat de Raiffeisen Bank, care face parte dintr-o serie de studii lunare pe subiecte care ţin de comportamentul financiar al românilor şi impactul banilor asupra deciziilor de zi cu zi.
„Carnea, produsele tradiţionale precum pasca şi ouăle roşii şi băuturile specifice sezonului sunt în topul preferinţelor. (…) Cheltuielile de Paşte sunt suportate preponderent din venitul lunar disponibil, dar şi din economiile existente. Totuşi, trei din zece români apelează la un credit bancar, în special cei singuri”, se arată în studiu, citat de ziarullumina.ro
Autorii studiului vin cu câteva sfaturi pentru gestionarea eficientă a cheltuielilor în această perioadă care presupune, printre altele: stabilirea clară a sumei totale alocate, pregătirea unei liste detaliate a cumpărăturilor necesare şi respectarea ei, evitarea risipei alimentare, urmărirea ofertelor şi reducerilor sau evitarea cheltuielilor impulsive.
Legat de veniturile suplimentare care intră în conturile românilor de sărbători, un studiu al platformei de recrutare eJobs relevă că peste 65% dintre angajatori vor acorda salariaților diverse beneficii cu ocazia sărbătorilor, cele mai multe companii (peste 80%) bugetând prime în bani. Astfel, 4,8% au alocat un buget cuprins între 100 şi 200 lei/angajat, 57,1% vor oferi bonusuri între 200 şi 400 de lei de angajat, 23,8% – între 400 şi 600 de lei şi 4,8% – peste 1.000 lei/angajat.
„85,7% dintre angajatori spun că au păstrat aceeaşi valoare ca în 2024 şi doar 14,3% au crescut-o. Interesant este, totuşi, faptul că nu vedem scăderi la acest capitol, într-un context în care companiile sunt din ce în ce mai atente la costuri. Una dintre explicaţii ar putea sta în faptul că înţeleg că astfel de beneficii influenţează nivelul de satisfacţie al angajaţilor, element extrem de important anul acesta, când o parte dintre angajatori se văd în imposibilitatea de a face majorări salariale mai mari de câteva procente, în timp ce alţii nu vor face deloc”, a explicat Ana Călugăru, director de comunicare în cadrul eJobs, citată de Agerpres.
Sursa foto: Puterea
Actualitate
Anunţ pentru pensionarii Casei Judeţene de Pensii Botoşani care își încasează pensia prin cont bancar
Vineri 9 ianuarie 2026, au fost operate și validate transferurile prin intermediul Trezoreriei Botoşani, astfel că, luni, 12 ianuarie 2026, în cursul după-amiezei vor fi alimentate conturile pensionarilor de către bănci.
Actualitate
Ministrul Muncii: Comisioanele pentru pensiile plătite la Poștă sunt de 10 ori mai mari decât pentru cele virate pe card
Statul plăteşte comisioane de zece ori mai mari pentru distribuirea pensiilor în numerar, în comparație cu cele pentru plata pe card, a declarat zilele trecute ministrul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, Petre-Florin Manole. Oficialul a anunţat lansarea unui program destinat încurajării trecerii voluntare la plata electronică.
„Comisioanele pe care le plătim la Poştă astăzi sunt de 10 ori mai mari decât comisioanele pe care le plătim prin bancă atunci când plătim pensiile”, a spus ministrul Muncii, explicând diferenţa majoră dintre costurile suportate la nivel bugetar.
Potrivit ministrului Muncii, distribuţia pensiilor este în prezent împărţită în mod egal între cele două modalităţi, cu peste jumătate dintre pensionari care primesc banii pe card şi jumătate care primesc banii în numerar, de la poştaş.
„Pentru jumătatea pe card am plătit până la sfârşitul lui septembrie 6 milioane de lei comisioane bancare, pentru jumătatea pe cash am plătit comisioane la Poştă 60 de milioane de lei”, a precizat ministrul Muncii, potrivit Agerpres.
Ministerul Muncii va lansa un program de promovare a plății pensiilor pe card
În acest context, Ministerul Muncii va demara un program de promovare a plăţii pensiilor pe card, fără a introduce obligaţii.
„Vom începe un program prin care să promovăm, fără să obligăm pe nimeni, încă o dată. Ar fi util cât mai mulţi pensionari să accepte plata pensiei pe card. În Uniunea Europeană, în 2025, sper că nu pare exotic nimănui. E normalitate”, a subliniat ministrul Muncii, citat de radioromania.ro
De asemenea, Florin Manole a legat măsurile referitoare la modernizarea sistemului de plată a pensiilor de politicile care sprijină creşterea numărului de locuri de muncă.
„De câte ori mă auziţi vorbind despre ANOFM şi subvenţii pentru noi angajaţi? Să înţelegeţi, cum e şi corect, că vorbim despre noi contribuţii la sistemul de pensii. Înseamnă, deci, că genul ăla de programe e un sprijin pentru angajaţi şi un sprijin pentru angajatori, dar şi un sprijin pentru pensionari”, a mai punctat ministrul Muncii.
Sursa foto: Economedia
Politică
Tăiere de 85% la pensiile necontributive, prevăzută de proiectul de lege privind cumulul pensiei cu salariul
Proiectul de lege a fost pus în consultare publică pe site-ul Ministerului Muncii.
- Proiectul de lege care va limita cumulul pensiei cu salariul la stat va fi definitivat luni.
Deocamdată a fost pus în consultare publică pe site-ul Ministerului Muncii și, potrivit modificărilor propuse de guvern, limitarea pensiei la 15% în cazul cumulului cu salariul va viza doar pensiile necontributive, potrivit romania-actualitati.ro
Astfel, persoanele beneficiare de o pensie de serviciu, respectiv de o pensie stabilită în sistem militar, pot fi menținute în activitate în baza unei cereri, cu condiția reducerii cuantumului pensiei cu 85%.
Premierul Ilie Bolojan a reafirmat că măsura nu se va aplica în educație și sănătate și a dat ca exemplu situația în care un profesor pensionar poate preda în continuare la o școală dintr-o zonă rurală, unde este deficit de cadre didactice.
Pe de altă parte, prim-ministrul a explicat că nu i se pare normal ca o persoană să se pensioneze la 48 de ani, pentru că a avut o muncă grea, iar a doua zi să se angajeze în sectorul public, într-o zonă adiacentă.
Sursa foto: Digi24




