Actualitate
Ziua de 9 mai, triplă semnificație istorică pentru românii de pretutindeni
În această zi sărbătorim Ziua Europei, Ziua Independenței de Stat a României și încheierea Celui de-al Doilea Război Mondial, Ziua Victoriei.
Ziua de 9 mai are pentru poporul român o triplă semnificaţie
Astfel, data de 9 mai reprezintă un moment de adâncă reflexie şi de aducere-aminte a faptelor şi evenimentelor din istoria trecută şi recentă a României şi implicit a Europei care au marcat evoluţia acestora pe scena politică, economică şi militară a lumii.
La 9 mai 1877 era proclamată, în Parlament, independența de stat a României
România îşi cucerea statutul de stat independent şi devenea un garant al menținerii status-quo-ului în această regiune, rol pe care continuă să-l joace şi în prezent, alături de partenerii din Uniunea Europeană şi NATO.
La 9 mai 1877 era proclamată, în Parlament, independența de stat a României prin glasul ministrului de externe Mihail Kogălniceanu care afirma cu acel prilej: „Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare. Independența noastră nu este îndreptată împotriva nimănui, ci are drept obiectiv final dezvoltarea stării morale și materiale a națiunii. Vrem să fim independenți pentru că vrem să trăim cu viața noastră proprie ei”.
Ceea ce a urmat a fost în ordinea firească a lucrurilor. România a intrat în războiul ruso-turc și a obținut mai multe victorii culminând cu cea de la Plevna, când armata otomană s-a predat în fața bravei armate române. Independența a fost recunoscută prin tratatul de la San Stefano și Congresul de la Berlin din 1878.
Independența avea să fie câștigată pe câmpul de luptă. Marile puteri doar au consfințit noul statut al României. Această acțiune a reprezentat un moment înălțător pentru națiunea română, care izbutea să își mai îndeplinească un obiectiv major, după dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, din 1859.
La 9 mai 1945 se încheia cel de-al Doilea Război Mondial, în Europa, după capitularea Germaniei în fața trupelor aliate
Încă din 2 mai 1945, trupele sovietice intraseră în Berlin, soarta războiului fiind pecetluită. Ora încetării luptelor a fost 23.01 în data de 8 mai, iar la Moscova era 01.01, în data de 9 mai. Această dată este cunoscută și sub denumirea de Ziua victoriei. Trupele germane capitulaseră necondiționat, fără a se încheia un act de capitulare. În cadrul conferinței de la Potsdam din 16 iulie – 2 august 1945 se punea problema demilitarizării, denazificării, reparații de război, retrasarea frontierelor și împărțirea Germaniei, în funcție de sferele de influență, în RDG și RFG.
Omagierea ostaşilor care şi-au dat viaţa pentru înfrângerea fascismului şi nazismului, trezeşte și astăzi cele mai alese sentimente în rândurile populaţiei, care iartă, dar nu uită jertfele bunicilor şi părinţilor noştri pentru apărarea valorilor umaniste şi a drepturilor universale ale omului care reprezintă condiţia sine qua non a păstrării demnităţii umane şi a păcii mondiale.
Astăzi este sărbătorită și Ziua Europei
În urmă cu mai bine de 70 de ani, ministrul de externe al Franţei, Robert Schuman, a propus Germaniei, dar şi altor state, să pună bazele concrete ale unei federaţii europene indispensabile pentru asigurarea păcii pe termen lung în Europa şi implicit la nivel mondial.
Ministrul francez al afacerilor externe, Robert Schuman, lansa în data de 9 mai 1950 documentul rămas înscris în istorie drept „Declarația Schuman”, prin care s-a făcut primul pas în direcția creării Uniunii Europene de astăzi.
„Pacea mondială nu va putea fi salvgardată fără eforturi creatoare pe măsura pericolelor care o amenință. Contribuția pe care (numai) o Europă organizată și vie o poate aduce civilizației umane este indispensabilă menținerii păcii (mondiale). Fiind de peste douăzeci de ani promotoarea unei Europe unite, Franța a avut mereu drept obiectiv esențial salvgardarea păcii. Europa (unită) nu a putut fi edificată, a cunoscut războaie. Europa (unită) nu va putea fi creată dintr-o dată și nici ca o construcție finită: ea se va realiza prin pași concreți, creând mai întâi o solidaritate de fapt. Reunirea națiunilor europene reclamă ca opoziția seculară dintre Franța și Germania să fie eliminată: de aceea, demersul trebuie să vizeze în primul rând Franța și Germania”, se preciza în documentul avansat de ministru francez al afacerilor externe, Robert Schuman.
În 1985, liderii Comunității Europene, întruniți în cadrul summit-ului de la Milano, au decis ca la data de 9 mai să fie sărbătorită Ziua Europei (stabilirea steagului și imnului), deviza fiind ”Unitate în diversitate”.
În noul context creat de războiul din Ucraina, prin evenimentele dedicate Zilei Europei, România, împreună cu celelalte state membre confirmă atașamentul pentru pace și pentru valorile universale cum sunt libertatea și democrația, demonstrând totodată unitatea și solidaritatea cu poporul ucrainean.
Astăzi, mai mult ca oricând cetăţenilor europeni cu drepturi depline le revine obligaţia de a contribui activ la apărarea valorile europene şi umaniste pentru asigurarea unei convieţuiri paşnice şi pentru un respect reciproc, premise ale înfăptuirii agendei viitoare a Uniunii Europene care urmăreşte construirea unei lumi mai sigure și mai bune pentru toți, în care nimeni nu este lăsat în urmă.
Sursa foto: Cuvantul Libertatii
Actualitate
Înălţarea Sfintei Cruci (Post)
Înălţarea Sfintei Cruci este sărbătoarea ce ne aminteşte de momentul din secolul IV, de la Ierusalim, când Sfântul Ierarh Macarie a ridicat în fața creștinilor Crucea pe care a fost răstignit Domnul nostru Iisus Hristos, descoperită de Sfânta Împărăteasă Elena.
Cinstim Sfânta Cruce deoarece Hristos Domnul S-a răstignit pe ea și ne amintim de Vinerea Mare, eveniment esențial în procesul de mântuire a neamului omenesc. Biserica a rânduit ca ziua de 14 septembrie să fie de post. În această zi, toate lecturile biblice ne amintesc de Sfânta și Marea Vineri, de Jertfa de pe Cruce a Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Acest lucru subliniază faptul că în ziua Înălțării Sfintei Cruci retrăim Vinerea Mare cu toată intensitatea ei duhovnicească.
Sinaxarul zilei din Minei vorbeşte de arătarea Sfintei Cruci pe cer înaintea luptei Sfântului Împărat Constantin cel Mare cu Maxenţiu, de la Podul Vulturului, din faţa Romei. Evenimentul a avut loc în anul 312 şi este fundamental pentru domnia Sfântului Constantin cel Mare şi mai ales pentru atitudinea lui faţă de creştinism. După cum menţionează Sinaxarul, victoria din această luptă, datorată puterii Sfintei Cruci, a determinat convertirea împăratului la creştinism. El o trimite pe mama sa, Sfânta Elena, la Ierusalim, „ca să găsească Crucea lui Hristos. Şi a aflat-o ascunsă, împreună cu celelalte două cruci, pe care fuseseră răstigniţi tâlharii; şi nu numai crucile, ci şi piroanele le-au aflat. Neştiind împărăteasa care ar fi Crucea Domnului, s-a arătat aceasta prin minune. O femeie văduvă moartă, de care s-a atins Crucea, a înviat; iar celelalte două cruci ale tâlharilor nu au arătat nici un semn de minune. Atunci împărăteasa s-a închinat şi a sărutat Crucea, împreună cu toată suita. Şi neputând încăpea tot poporul să se închine, s-a rugat ca măcar să o vadă. Atunci s-a suit Fericitul Macarie, Patriarhul Ierusalimului, şi a înălţat deasupra amvonului Cinstita Cruce, şi, văzând-o poporul, a început a striga: Doamne, miluieşte! Şi de atunci a început a se ţine sărbătoarea Înălţării Cinstitei Cruci”.
Noi, astăzi, retrăim bucuria celor din Ierusalim, din urmă cu 17 veacuri, când au văzut Sfânta Cruce şi, la fel ca ei, o cinstim, venind în această zi de sărbătoare în biserică pentru a ne închina Crucii lui Hristos, „nădejdea creştinilor, îndreptarea celor rătăciţi, limanul celor înviforaţi, în războaie biruinţă, întărire a lumii, tămăduire a celor neputincioşi, învierea morţilor”, care „se înalţă astăzi, şi lumea se sfinţeşte”, iar „credincioşii o primesc pe ea cu dragoste şi câştigă tămăduire sufletului şi trupului” (stihiră de la Utrenia sărbătorii).
Un articol de: Pr. Ciprian Florin Apetrei/Ziarul Lumina
Sursa foto: Ziarul Lumina
Actualitate
Aflat în străinătate, un bărbat și-a amenințat partenera de viață printr-o aplicație de mesagerie
La data de 6 august 2026, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 8 Flămânzi au emis ordin de protecție provizoriu față de un bărbat, de 46 de ani, pentru faptul că, în timp ce se afla pe teritoriul altui stat, și-ar fi amenințat partenera, prin intermediul unor mesaje transmise printr-o aplicație de mesagerie, creându-i acesteia o stare de temere.
Ordinul de protecție a fost emis pe o perioadă de 5 zile, iar bărbatul are obligația de a nu reveni la domiciliul comun, întrucât trebuie să păstreze o distanță de 50 de metri față de locuință și față de partenera sa.
Mai mult decât atât, a fost dispusă și măsura monitorizării electronice, urmând ca acestuia să îi fie montat un dispozitiv de monitorizare la revenirea în țară.
În situația în care nu sunt respectate aceste obligații, se vor demara cercetări pentru infracțiunea de încălcare a ordinului de protecție, iar față de bărbat poate fi dispusă o măsură privativă de libertate.
Măsurile de siguranță care se pot lua în cazul violenței în familie
Măsurile de siguranţă au ca scop eliminarea stării de pericol public şi prevenirea infracţionalităţii în general.
Astfel, Legea nr. 217/2003 Rep., pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, prevede instituirea Ordinului de protecţie. Potrivit prevederilor art.23, ordinul de protecţie reprezintă hotărârea emisă de instanţa de judecată cu caracter provizoriu, prin care aceasta dispune, la solicitarea unei persoane a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei, una sau mai multe dintre următoarele măsuri/obligaţii/interdicţii:
- evacuarea temporară a agresorului din locuința familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;
- reintegrarea victimei, și după caz, a copiilor în locuința familiei;
- obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de copiii acesteia sau față de alte rude ale acesteia, ori față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ ale victimei.
- interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau orice alt mod cu victima.
Victima violenței în familie se poate adresa:
- Poliției pentru a depune o plângere;
- unei unități spitalicești, pentru a primi îngrijiri medicale;
- Medicului legist pentru a obține certificat medico legal;
- Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului pentru a beneficia de servicii sociale complexe, mai ales în cazul în care sunt implicați copiii victimei.
Sursa foto: sursazilei.ro
Actualitate
Șoferiță cu mult tupeu: a fost reținută de polițiști pentru conducerea unui vehicul sub influența alcoolului
La data de 6 august 2026, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 3 Hlipiceni au emis ordonanță de reținere pentru 24 de ore, pe numele unei femei, de 49 de ani, din comuna Todireni, cercetată pentru comiterea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului.
În urma probatoriului administrat, s-a stabilit faptul că, în aceeași zi, aceasta ar fi condus un autoturism, în localitatea Todireni, fiind sub influența băuturilor alcoolice.
La testarea cu aparatul etilotest a rezultat o valoare de 1,43 mg/l alcool pur în aerul expirat.
Femeia a fost reținută pentru 24 de ore și introdusă în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă Botoșani.
Sursa foto: tvrinfo.ro




