Cultură
Calendar orthodox: Îl cinstim astăzi, 18 martie, pe Sfântul Ierarh Chiril, Arhiepiscopul Ierusalimului

Începutul Postului Sfintelor Paşti. Zi aliturgică. Canonul Mare
Sfântul Chiril († 386) era din părţile Ierusalimului şi s-a născut pe vremea împăratului Constantin cel Mare (306-337) din părinţi creştini. Avea 12 ani în timpul primului Sinod Ecumenic de la Niceea, din anul 325. În acele vremuri, în Ierusalim se descopereau locul Golgotei şi lemnul Sfintei Cruci, iar din porunca împăratului se construiau Biserica Sfântului Mormânt şi Biserica Învierii. În Biserica Învierii a slujit Sfântul Chiril în tinereţe şi tot în această biserică a rostit celebrele Cateheze sau Cuvântări, pregătind pentru botez pe cei ce doreau să devină creştini. Către anul 350, murind episcopul său, Maxim, Sfântul Chiril a fost ales Episcop al Sfintei Cetăţi. În anul următor a avut loc arătarea semnului Sfintei Cruci pe cerul Ierusalimului, iar sfântul l-a înştiinţat amănunţit despre aceasta pe împăratul Constanţiu. Au început apoi zile grele pentru Biserica lui Hristos, iar împăraţii arieni, Constanţiu şi Valens, împreună cu episcopii arieni, au reuşit să-l scoată de două ori din scaun pe Sfântul Chiril, apărătorul dogmelor apostoleşti. După mai bine de 16 ani de surghiun, spre sfârşitul vieţii, Sfântul Chiril s-a întors în episcopia sa. Păstorindu-şi cu dragoste turma cea cuvântătoare şi lăsând Bisericii zestrea celor 24 de Cateheze, precum şi pilda vieţii lui, a adormit în Domnul, după ce luase parte la Sinodul al 2-lea Ecumenic de la Constantinopol din anul 381.
Cultură
Proclamarea canonizării celor 16 sfinți părinți duhovnici și mărturisitori ortodocși români (galerie foto)

Biserica Ortodoxă Română a sărbătorit marți, 4 februarie, împlinirea a 100 de ani de la ridicarea la rangul de Patriarhie.
Acest moment istoric a fost marcat la Catedrala Patriarhală din București, unde Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a săvârșit Sfânta Liturghie împreună cu 48 de ierarhi membri ai Sfântului Sinod. La final, a avut loc proclamarea generală a canonizării celor 16 sfinți părinți duhovnici și mărturisitori ortodocși români din secolul al XX-lea aprobată de Sfântul Sinod în ședința de lucru din 11-12 iulie 2024.
Data de 4 februarie 1925 reprezintă pentru Biserica Ortodoxă Română, prin ridicarea sa la rangul de Patriarhie, recunoașterea demnității câștigate prin secole de mărturisire jertfelnică a dreptei credințe ortodoxe de către ierarhii, preoții și credincioșii români, arată ziarullumina.ro
Aniversarea primului centenar al Patriarhiei Române căruia îi este dedicat întregul an 2025 a fost marcată în mod solemn la Catedrala Patriarhală prin săvârșirea Sfintei Liturghii de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu 48 de ierarhi membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
Înainte de începutul Sfintei Liturghii, Patriarhul României a aprins câte o lumânare într-un sfeșnic așezat în pronaosul Catedralei Patriarhale pentru cei cinci Patriarhi ai Bisericii Ortodoxe Române adormiți întru Domnul: Miron Cristea, Nicodim Munteanu, Justinian Marina, Iustin Moisescu și Teoctist Arăpașu.
La Sfânta Liturghie, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a purtat Cârja arhierească a primului Patriarh, Miron Cristea. De asemenea, în fața procesiunii ierarhilor și slujitorilor de la Reședința Patriarhală către Catedrală a fost purtată și o Cruce de procesiune din timpul primului Patriarh al României.
După rugăciunea Amvonului, înainte de otpustul Sfintei Liturghii, a avut loc proclamarea generală a canonizării celor 16 noi sfinți români, părinți duhovnici și mărturisitori din secolul al XX-lea:
- Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim (16 septembrie)
- Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae (4 octombrie)
- Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu (23 octombrie)
- Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop (28 noiembrie)
- Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătușu (22 iulie)
- Sfinții Cuvioși Paisie și Cleopa de la Sihăstria (2 decembrie)
- Sfântul Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeț (6 iulie)
- Sfântul Cuvios Serafim cel Răbdător de la Sâmbăta de Sus (20 decembrie)
- Sfântul Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj (8 martie)
- Sfântul Cuvios Mucenic Gherasim de la Tismana (26 decembrie)
- Sfântul Cuvios Mucenic Visarion de la Lainici (10 noiembrie)
- Sfântul Cuvios Calistrat de la Timișeni și Vasiova (10 mai)
- Sfântul Preot Mucenic Ilarion Felea (18 septembrie)
- Sfântul Cuvios Iraclie din Basarabia (3 august)
- Sfântul Preot Mucenic Alexandru din Basarabia (8 august)
Tomosul sinodal al proclamării generale a celor 16 sfinți părinți mărturisitori și duhovnici români a fost citit de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, secretarul Sfântului Sinod.
În continuare, icoanele celor 16 sfinți au fost purtate de clerici ostenitori ai Administrației Patriarhale şi Administrației eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureștilor şi prezentate în Catedrala Patriarhală, în timp ce membrii Grupului psaltic „Tronos”, conduși de arhidiacon Mihail Bucă, au interpretat troparele lor, alcătuite ca parte a procesului de canonizare.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit apoi cuvântul intitulat „Centenarul Patriarhiei Române – timp de recunoştinţă adusă lui Dumnezeu şi binefăcătorilor, prilej solemn de cinstire a sfinților recent canonizați”.
Evenimentele liturgice și aniversare au continuat în Catedrala Patriarhală, după proclamarea generală a canonizării celor 16 sfinți duhovnici și mărturisitori din secolul al XX-lea, cu slujba de Te Deum pentru Centenarul Patriarhiei Române și pentru începutul lucrărilor Sfântului Sinod și ale Adunării Naționale Bisericești.
Slujba a fost săvârșită de Înaltpreasfințitul Părinte Iosif, Mitropolitul ortodox român al Europei Occidentale și Meridionale, în prezența membrilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a membrilor Adunării Naționale Bisericești, a ostenitorilor din Administrația Patriarhală și de la Centrul eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor și a credincioșilor.
Sfinților 16 Părinți, prieteni și mijlocitori ai noștri către Hristos, rugați-vă lui Dumnezeu pentru noi!
Sursa foto: Ziarul Lumina
Actualitate
Biserica Ortodoxă Română sărbătorește o sută de ani de la ridicarea sa la rangul de Patriarhie

Evenimentele liturgice de la Catedrala Patriarhală, prilejuite de aniversarea Centenarului Patriarhiei Române, se vor desfășura, în perioada 3-4 februarie 2025, conform următorului program:
În ziua de luni, 3 februarie 2025, la ora 17.00, la Catedrala Patriarhală, după încheierea Vecerniei, se va săvârși ultima slujbă de pomenire pentru cei 16 sfinți români canonizați.
În ziua de marți, 4 februarie 2025, Biserica Ortodoxă Română va sărbători o sută de ani de la ridicarea sa la rangul de Patriarhie.
Programul zilei respective va debuta, la ora 7.00, cu purtarea în procesiune a sfintelor moaște din Catedrala Patriarhală și cele ale Sfântului Apostol Andrei de la Reședința Patriarhală, toate urmând a fi așezate în Baldachinul Sfinților, pentru a facilita accesul pelerinilor la închinare.
Între orele 9.00 şi 12.00, Sfânta Liturghie va fi săvârșită în Catedrala Patriarhală de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu membrii Sfântului Sinod, membrii Adunării Naționale Bisericești, clerici și mireni, fiind invitați să participe la acest moment liturgic și aniversar.
Ulterior, de la ora 12.00, va avea loc proclamarea publică a canonizării celor 16 sfinți duhovnici și mărturisitori din secolul al XX-lea de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, înconjurat de ierarhii Sfântului Sinod.
Începând cu ora 12.30, tot în Catedrala Patriarhală, va avea loc slujba de Te Deum pentru Centenarul Patriarhiei Române și pentru începutul lucrărilor Sfântului Sinod și ale Adunării Naționale Bisericești.
De asemenea, tot de la ora 12.30, în toate lăcașurile de cult din cadrul Bisericii Ortodoxe Române se va săvârși slujba de Te Deum pentru Centenarul Patriarhiei Române, la începutul căreia vor fi trase clopotele timp de un minut.
(Comunicat transmis de Biroul de presă al Patriarhiei Române)
Sursa foto: Oficiul de Stiri
Actualitate
Discuții privind strategia culturală a județului, cu manageri culturali, artiști și autorități (foto)

Miercuri după-amiază a avut loc, la Cafeneaua Artelor din municipiul Botoșani prima consultare publică pentru o strategie culturală a județului, la care au participat manageri culturali, artiști și iubitori de cultură, alături de reprezentanți ai autorităților județene și locale.
Două ore pline de energie, idei și încredere, așa poate fi rezumată întâlnirea în cadrul căreia Valeriu Iftime, președintele Consiliului Județean Botoșani, a anunțat că sectorul cultural botoșănean este invitat să contribuie la realizarea strategiei și că județul va miza pe cultură ca pe unul dintre motoarele sale principale de dezvoltare.
Întâlnirea a fost moderată de Ștefan Teişanu, director al Centrului Cultural Clujean și președintele al Asociației Nord din Darabani.
Sursa foto: Vocea Botoșani
-
Actualitatecu 3 zile in urma
Peste 5.000 de stări conflictuale aplanate de polițiștii botoșăneni pe parcursul anului 2024 (video)
-
Actualitatecu 2 zile in urma
Avertismentul medicilor cu privire la o nouă provocare online periculoasă pentru sănătate
-
Momentul de culturăcu 2 zile in urma
Masacrul făcut de sovietici la Lunca Prutului, un episod din drama românilor bucovineni
-
Administrațiecu 3 zile in urma
Autoritățile locale și județene, preocupate de infrastructura de protecție civilă
-
Actualitatecu o zi in urma
Întâlnire de lucru cu directorii de școli din județul Botoșani (foto)
-
Actualitatecu 2 zile in urma
Măsuri pentru întărirea siguranței publice în zonele „fierbinți” ale municipiului Botoșani (video)
-
Actualitatecu 10 ore in urma
Sebastian Burduja, ministrul Energiei: avem resurse suficiente de gaze pentru a trece peste iarnă
-
Momentul de culturăcu 3 zile in urma
Moartea, în închisoarea din Sighet, a marelui om politic Iuliu Maniu, artizanul Unirii de la 1918