Actualitate
Valeriu Iftime: în România, dacă vrem să construim și să avem viitor, trebuie să mărim salariile!
Președintele Camerei de Comerț pentru Industrie și Agricultură Botoșani (CCIA), Valeriu Iftime vorbește într-o postare pe pagina sa de socializare despre implicațiile muncii la negru.
Aspectul a fost dezbătut cu oamenii de afaceri din județ, în cadrul întâlnirii lunare, desfășurate la sediul Camerei de Comerț pentru Industrie și Agricultură Botoșani.
Valeriu Iftime avertizează despre ”cancerul muncii la negru”:
- oameni rămași fără venituri la pensie
- concurență neloială față de companiile corecte
- evaziune fiscală de proporții, care lipsește bugetul statului de venituri importante
- posibile soluții de combatere a fenomenului, conturate în dezbaterile afaceriștilor botoșăneni la Camera de Comerț
”Problema muncitorilor care lucrează fără documente, așa-numita muncă la negru a fost ridicată de un antreprenor care are o firmă medie spre mare. Am înțeles cu toții explicațiile dânsului și a reieșit foarte clar cât de mare este problema”, arată Valeriu Iftime.
Cei care lucrează fără acte nu ajung să beneficieze de pensie pentru munca prestată
Președintele CCIA Botoșani subliniază că este vorba de neplata impozitelor către stat, de faptul că toți cei care lucrează fără acte nu ajung să beneficieze de pensie pentru munca prestată, confruntându-se cu probleme financiare grave la bătrânețe, dar și de o distorsionare gravă a pieței în acest domeniu:
- în primul rând, pentru că e mai greu să găsești, ca angajator corect, forță de muncă dispusă să lucreze legal, cu venituri ceva mai mici decât dacă ar munci la negru;
- în al doilea rând, pentru că toți cei care preferă să muncească fără acte pot face oferte mai bune, la un preț mai mic, pentru manopera prestată, în cazul beneficiarilor care nu solicită facturi.
”În analiza situației, plec de la premisa clară că în România, dacă vrem să construim și să avem viitor, trebuie să mărim salariile. A ajunge la un salariu de nivel european este un deziderat de care nu putem și nu trebuie să scăpăm vreodată. Asta înseamnă că mai întâi trebuie să ne organizăm, adică să aducem ceea ce se numește productivitate a muncii la nivelul țărilor dezvoltate”, arată Valeriu Iftime.
”Cineva îmi spunea, cu exemple concrete și cu argumente solide că, dacă ai lucra și în România ca în Germania – vorbesc de timp consumat și de eficiență a muncii prestate în acel timp – ai fi plătit aproape la fel sau chiar mai bine. Ca să nu mai spun de oportunitatea de a sta acasă, de a-ți vedea copiii și de a-ți îngriji familia. Așa că, sigur, eu unul militez pentru creșterea salariilor prin atingerea de către companii a acestui nivel european de productivitate. Cel puțin la companiile la care eu sunt acționar, sunt puțini cei care să-mi fi spus vreodată că nu au salariul adecvat pentru munca pe care o prestează”, susține, în analiza făcută pe această temă, președintele CCIA Botoșani.
Totuși, Valeriu Iftime observă că ”a mări aceste salarii până la nivelul celor care lucrează la negru și nu plătesc nimic statului nu este posibil. Este cazul companiilor din construcții, care ajung să se confrunte cu concurența profund neloială a celor care muncesc fără acte”.
Președintele CCIA Botoșani: ”am întâlnit zilele trecute pe cineva care a lucrat în construcții o lungă perioadă în afara țării și mai apoi în România. În total avea 48 de ani munciți și nu avea decât 2 ani pe cartea de muncă. Este clar că este imposibil să te mai gândești la o pensie decentă în asemenea condiții. Iar, fie că suntem conștienți de asta sau nu, pensia va veni la un moment dat. Și aici trebuie să educăm oamenii. Asigurările și pensiile sunt lucruri importante pentru viața unui om!”
În județul Botoșani, din 350.000 de oameni, sunt mai puțin de 60.000 care lucrează cu cărți de muncă, conform datelor statistice
”Spuneam la Gala Excelenței în Afaceri de la sfârșitul anului trecut că în județul Botoșani, din 350.000 de oameni, sunt mai puțin de 60.000 care lucrează cu cărți de muncă, conform datelor statistice. Dintre aceștia, mai mult de jumătate sunt angajați la stat. Rămânem așadar cu numai aproximativ 28.000 care lucrează la privat. Aceștia sunt, în opinia mea, singurii care produc valoare adăugată, care contează în impozite și taxe și care înseamnă un beneficiu real pentru stat, bani strânși la buget cu care să poată fi susținute celelalte servicii, sănătate, învățământ, siguranță publică etc. Dacă mai punem la socoteală pensionarii și elevii, oricum am calcula, rămân aproape 100.000 de oameni pe care nu-i regăsim nicăieri. S-ar putea ca o parte să fie cei din agricultură, care lucrează fără acte, dar este clar că foarte mulți dintre ei prestează fel de fel de munci fără documente, muncesc la negru. Mai sunt, de asemenea, mulți oameni care au un serviciu, după care mai lucrează și în privat, foarte adesea chiar în domeniul construcțiilor. N-am nimic împotriva celor care muncesc mult. Chiar îi stimez, îi apreciez și îi încurajez să muncească oricât de mult pentru că, dacă muncim mai mult, câștigăm mai mult. Dar să o facă legal!”, îndeamnă președintele Camerei de Comerț pentru Industrie și Agricultură Botoșani.
Sursa foto: Playsport
Actualitate
Mihai Eminescu, celebrat la Academia Română de Ziua Culturii Naționale
În Aula Academiei Române vor avea loc astăzi, 15 ianuarie, mai multe evenimente dedicate celebrării Zilei Culturii Naționale. Vor rosti alocuțiuni acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, acad. Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei, Natalia-Elena Intotero, ministrul culturii, Sergiu Prodan, ministrul culturii din Republica Moldova, și Daniel David, ministrul educației și cercetării.
De asemenea, vor susține comunicări academicieni şi oameni de cultură, între care acad. Mircea Dumitru, vicepreședinte al Academiei Române, Mihai Cimpoi, membru de onoare al Academiei Române, prof. univ. dr. Ion Marin, directorul de onoare al Corului Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”, prof. univ. dr. Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române (MNLR).
Romfilatelia va lansa, cu acest prilej, emisiunea filatelică „Luceafărul poeziei românești, Mihai Eminescu”.
Sesiunea din Aula Academiei Române va fi urmată de vernisajul expoziției „G. Călinescu – 60 de ani de posteritate” și de dezbaterea „G. Călinescu. Editor și monograf al lui Mihai Eminescu”, care va avea loc de la ora 14.00, la Muzeul Național al Literaturii Române din București, arată ziarullumina.ro
Sursa foto: Academia Română
Actualitate
Minora din localitatea Dimăcheni, dată dispărută, a fost găsită noaptea trecută în podul unei case (foto)
Zeci de forțe de ordine și voluntari din localitatea Dimăcheni s-au mobilizat în cursul nopții pentru a o căuta pe Eliza.
Localitatea Dimăcheni a fost împânzită de polițiști însoțiți de câine de urmă, jandarmi, polițiști de frontieră, pompieri cu autoșenilată și o dronă cu termoviziune, care au participat la activitățile de scotocire.
După aproximativ trei ore, minora a fost găsită de polițiști în podul unei anexe a unei locuințe din localitate.
Aceasta nu a suferit nicio leziune în perioada un care a stat singură.
Ulterior, a fost transportă la o unitate spitalicească pentru evaluarea stării de sănătate și acordarea îngrijirilor de specialitate.
Actualitate
Gala Premiilor Culturii Naționale 2025, organizată în Sala Mare a Teatrului „Mihai Eminescu” (foto)
Marți, 14 ianuarie, a avut loc ceremonia de decernare a Premiilor Culturii Naționale 2025, în Sala Mare a Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani.
Evenimentul a fost organizat de Consiliul Judeţean Botoşani, Memorialul Ipoteşti – Centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu” și Primăria Municipiului Botoşani, în cadrul manifestărilor prilejuite de „Zilele Eminescu – Ziua Culturii Naționale”.
Laureații Galei Premiilor Culturii Naționale 2025:
- Bruno Mazzoni – Premiul național pentru traducere din literatura română și dezvoltarea studiilor românești din mediul internațional, cu un laudatio rostit de Matei Vișniec;
- Mircea Martin – Premiul național pentru excelența în cultură, cu un laudatio rostit de Mircea Dumitru;
- Emil Hurezeanu – Premiul național pentru promovarea operei eminesciene și a culturii române, cu un laudatio rostit de Mircea A. Diaconu.
Premiile au fost înmânate de Janina Sitaru, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, Diana Băciună, secretar de stat în Ministerul Culturii și de Valeriu Iftime, președintele Consiliului Județean Botoșani.
Gala Premiilor Culturii Naționale a fost încheiată cu recitalul „Domnule şi frate Eminescu“, susținut de maestrul Constantin Chiriac, directorul general al Teatrului Național „Radu Stanca“ din Sibiu și președintele Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS).
Recitalul „Domnule şi frate Eminescu“ a fost construit ca un dialog între Mihai Eminescu şi Ion Creangă, pornind de la dimensiunea poeziei populare ca matrice și explorând legătura creatoare și prietenia unică dintre cei doi scriitori români.
Sursa foto: facebook/ Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”
-
Evenimentcu 2 zile in urma
Zilele Eminescu, la Ipotești. Manifestări prilejuite de împlinirea a 175 de ani de la nașterea poetului
-
Actualitatecu 2 zile in urma
Vârsta de la care nu mai poți șofa. În ce condiții ești obligat să renunți la permis
-
Actualitatecu 2 zile in urma
Bărbat omorât în bătaie în propria casă. Principalul suspect este chiar vecinul său
-
Culturăcu 3 zile in urma
Alexandru Vlahuță despre Eminescu: Era de o tristețe și o melancolie sfâșietoare…
-
Culturăcu 2 zile in urma
Botoșani, orașul legat pe vecie de Mihai Eminescu. „Luceafărul”…săpat în piatră! (video)
-
Actualitatecu 10 ore in urma
Bărbat transportat la spital pentru îngrijiri, după ce a fost rănit într-un accident de circulație (foto)
-
Actualitatecu 2 zile in urma
FC Botoșani a încheiat pregătirea din Antalya cu o victorie, scor 4-1, în amicalul cu FK Radnički
-
Economiecu 2 zile in urma
O nouă metodă de fraudă online vizează acum titlurile de stat Fidelis şi Tezaur