Economie
Prognoză neașteptată pentru România, făcută de experții Băncii Naționale

Creşterea economică este aşteptată să accelereze progresiv în 2024 şi 2025, şi ceva mai pronunţat decât s-a anticipat, în condiţiile temperării inflaţiei şi a redresării treptate a cererii externe, dar mai ales pe fondul conduitei politicii fiscale şi al utilizării fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU, consideră membrii Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României.
„Referitor la viitorul poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au arătat că, după ce a încetinit uşor peste aşteptări în 2023, creşterea economică este aşteptată să accelereze progresiv în 2024 şi 2025, şi ceva mai pronunţat decât s-a anticipat anterior, în condiţiile temperării inflaţiei şi ale redresării treptate a cererii externe, dar mai ales pe fondul conduitei politicii fiscale şi al utilizării fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU. Perspectiva face probabilă o restrângere foarte lentă a excedentului de cerere agregată, mai ales pe parcursul anului 2025, şi menţinerea acestuia la o valoare semnificativă la finele orizontului prognozei, au punctat unii membri ai Consiliului”, se arată în Minuta şedinţei Consiliului de Administraţie pe probleme de politică monetară din 13 mai 2024, citată de stiripesurse.ro
Consumul gospodăriilor populației se îmbunătățește
Potrivit sursei citate, consumul gospodăriilor populaţiei este anticipat să redevină în acest an şi să rămână în 2025 principalul determinant al avansului PIB, în contextul creşterilor substanţiale de salarii şi transferuri sociale suprapuse trendului descendent al ratei inflaţiei, dar şi în condiţiile nivelurilor reale ale ratelor dobânzilor la creditele şi depozitele populaţiei.
O contribuţie însemnată la creşterea economică va continua probabil să vină şi din partea formării brute de capital fix, a cărei dinamică este aşteptată să se reducă totuşi accentuat în intervalul 2024-2025, după creşterea amplă din 2023, dar să rămână deosebit de înaltă din perspectivă istorică, subliniază documentul citat.
Activitatea de investiţii va fi susţinută pe mai departe de atragerea şi utilizarea fondurilor europene, într-un volum important, însă în scădere faţă de 2022-2023.
Sursa foto: Gândul
Economie
Semne de redresare pe piața financiar-bancară din România

Piaţa financiar-bancară continuă să se redreseze după evoluţia negativă de săptămâna trecută.
Moneda naţională s-a apreciat marţi în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României (BNR) la 5,0991 lei, în scădere cu 0,02 bani faţă de cotaţia precedentă, de 5,0993 lei.
Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a coborât marți, 13 mai, la 7,20%, de la 7,31% cât se înregistra luni, conform datelor publicate de Banca Naţională.
Şi ROBOR la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a scăzut la 7,36%, de la 7,43% în şedinţa precedentă.
O scădere de 0,11 puncte procentuale a înregistrat şi indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC).
La rândul său, Bursa de Valori Bucureşti a deschis în creştere şedinţa de marți.
Indicele principal BET, care arată evoluţia celor mai lichide 20 de companii, înregistra o apreciere de aproximativ un procent, la fel ca BET+, care indică evoluţia celor mai lichide 43 de acţiuni de la Bursă, arată romania-actualitati.ro
Sursa foto: Forbes.ro
Economie
România renegociază Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă cu Comisia Europeană

Renegocierea Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) este într-o etapă avansată, în urma discuţiilor intense care au fost deja purtate cu Comisia Europeană, potrivit ministrului investiţiilor şi proiectelor europene.
Într-un comunicat, Marcel Boloş precizează că întâlnirile programate în această săptămână la Bruxelles ar trebui să închidă aceste negocieri şi România să obţină până la finalul lunii acordul oficial al Comisiei pentru modificarea PNRR.
Printre modificările cerute de România se numără devansarea a 55 de jaloane, deja îndeplinite, aferente cererii de plată numărul 4 și creșterea valorii acesteia la 5,7 miliarde euro sau înlocuirea unor obiective de investiţii rămase în urmă cu altele realizabile până la 31 august 2026, finanțate până acum de la bugetul de stat.
- Renegocierea PNRR cu Comisia Europeană este extrem de complexă, potrivit ministrului Marcel Boloș, care speră într-o decizie finală favorabilă pe acest subiect a Consiliului ECOFIN în luna iulie.
Guvernul a aprobat în ședința de săptămâna trecută un memorandum prin care Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene este mandatat să continue procesul de renegociere a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), potrivit ziarullumina.ro
„De ce este important să continuăm modificarea PNRR? Pentru ca să avem timpul fizic necesar, până la 31 august 2026 să ducem la bun sfârşit modificările care vor fi negociate şi aprobate de către Comisia Europeană, iar în cadrul acestor modificări, obiectivul principal este ca grantul în valoare de 13,1 miliarde euro să îl absorbim în întregime, fără penalităţi. Aceasta înseamnă că ne asigurăm că obiectivele de investiţii sunt realizate şi implementate până pe 31 august 2026”, a precizat, joi, la finalul şedinţei de Guvern, ministrul investiţiilor, Marcel Boloş.
Potrivit Comisiei Europene, jaloanele din PNRR considerate neîndeplinite până în prezent vizează, printre altele, pensiile speciale, investiţiile pentru modernizarea infrastructurii feroviare şi dezvoltarea rețelelor de transport subteran din Bucureşti şi Cluj, reformele pentru managementul în domeniul transporturilor, îmbunătăţirea guvernanţei corporative a companiilor de stat. PNRR pentru România este de 28,5 miliarde euro (14,9 miliarde împrumuturi, 13,6 miliarde granturi nerambursabile) și acoperă 66 de reforme și 111 investiții, în jurul a 16 componente.
Sursa foto: romania-actualitati.ro
Economie
Fermierii și-au evaluat pagubele din horticultură, cauzate de episoadele de ger din această primăvară

Reprezentanţii celor mai mari asociaţii de producători agricoli, FRULEG, OIPA şi LAPAR, au discutat zilele trecute cu reprezentanţii Ministerului Agriculturii despre criza din horticultură cauzată de episoadele de ger din această primăvară.
Aceștia au finalizat procesele-verbale de constatare a calamităţilor, care le vor permite estimarea bugetului pentru eventuale despăgubiri.
„Fără măsuri urgente, România riscă nu doar pierderea recoltei actuale, ci şi degradarea capacităţii de producţie pe termen lung. Dispariţia fructelor româneşti de pe rafturi va direcţiona banii consumatorilor spre importuri, afectând economia naţională”, au precizat reprezentanții asociației FRULEG.
Sursa foto: Ziarul Lumina
-
Botoșanicu 2 zile in urma
Trei zile de distracție și răsfăț culinar la „aRoma Fest”, eveniment organizat în parcarea fabricii de carne Doly-Com (foto)
-
Actualitatecu 3 zile in urma
Superstiția cu privire la ziua de „Marţi, 13”, o zi cu ghinion, combătută de pompieri prin activități preventive (foto)
-
Actualitatecu 3 zile in urma
Asociația care administrează „Casa Elena” din Dorohoi a contestat în instanță toate sancțiunile aplicate
-
Actualitatecu 2 zile in urma
Superliga: Liga Profesionistă de Fotbal a reprogramat meciurile pentru salvarea de la retrogradare
-
Actualitatecu 2 zile in urma
Bărbat reținut de polițiști după ce a sustras telefonul unei femei din buzunar, profitând de neatenția acesteia
-
Botoșanicu 3 zile in urma
Evaluări naționale la clasele a Il-a, a IV-a și a Vl-a, un moment important în parcursul educațional al elevilor
-
Se intampla langa noicu 3 zile in urma
Județul Iași a depășit, în statistici, pragul de un milion de locuitori. Suceava, pe locul trei la nivel național
-
Actualitatecu 3 zile in urma
Riscurile statului îndelungat pe scaun pentru sănătate