Lucrările de retehnologizare a CET Hidrocarburi Arad vor începe în cel mai scurt timp. Valoarea totală a investiției este de 100 de milioane de euro (inclusiv TVA), iar antreprenor general este asocierea Elsaco Electronic (lider) – Elsaco Engineering – Vestra Industry.

• Finanțarea este asigurată din Planul National de Redresare și Reziliență (PNRR).

„Ne apropiem de startul lucrărilor la CET-ul nou. Aceasta este cea importantă bătălie: să finalizăm proiectul cât mai repede, iar noul CET să fie funcțional. Nu am nicio emoție că rezultatul va fi altul”, a declarat Călin Bibart, primarul municipiului Arad.

Obiectivul principal al proiectului constă în reducerea cu peste 30% a consumului de combustibil primar, prin producerea energiei electrice și termice în cogenerare de înaltă eficiență, reducerea emisiilor de dioxid de carbon în atmosferă și, totodată, scăderea cu cel puțin 50% a prețului de producție al gigacaloriei.

• Termenul de finalizare a proiectului este prevăzut la finalul lunii februarie 2026.

Serviciile de management de proiect, supervizare a lucrărilor și dirigenția de șantier vor fi asigurate de asocierea Ciga Energy EPIC (lider) – RomCapital Invest – Safege SAS, potrivit agendaconstructiilor.ro

În această perioadă, în România se înregistrează cel mai scăzut preț la benzină și motorină din Uniunea Europeană, potrivit romania-actualitati.ro

Preţul mediu al unui litru de benzină şi motorină a scăzut cu aproape 5% în ultimele 30 de zile.

• În Bucureşti, un litru de benzină standard se comercializează cu preţuri situate între 6,89 lei şi 7,02 lei, iar un litru de motorină standard costă între 6,98 lei şi 7,05 lei.

În această perioadă, România se află pe primul loc în Uniunea Europeană atât în topul ţărilor cu cea mai ieftină benzină, cât şi în cel al statelor cu cel mai mic preţ la motorină.

• Ieftinirile din ultima vreme au legătură cu scăderea preţului ţiţeiului.

Miercuri, 11 septembrie 2024, cotaţia barilului de petrol, brand extras din Marea Nordului, a coborât sub 70 dolari, pentru prima dată din decembrie 2021 încoace, pe fondul aşteptărilor ca slaba creştere economică înregistrată la nivel global să declanşeze o nouă scădere a cererii.

Sursa foto: Economica.net

La cea de-a doua ediţie a Festivalului European BIO şi al Tradiţiilor Locale, care s-a desfăşurat la sfârșitul săptămânii trecute, între 6 și 8 septembrie, în comuna Ibăneşti, județul Mureș, s-a remarcat o iniţiativă de promovare a agriculturii ecologice din regiunea estică a Europei: lansarea mărcii „BIO-Carpatica”, un brand comun al producătorilor bio din opt ţări din zona Carpaţilor: Cehia, Slovacia, Polonia, Ucraina, Ungaria, România, Serbia și Republica Moldova (pentru că dealurile din Republica Moldova aparţin Carpaţilor, potrivit inițiatorilor).

„Anul acesta vor fi (pe piață, n.r.) primele produse bio din cele opt ţări care sunt străbătute de Munţii Carpaţi. (…) Aceste opt ţări îşi vor produce produsele lor bio, dar pe etichetă vor avea sigla «BIO-Carpatica Food». Este deja o marcă înregistrată şi fiecare ţară va oferi în celelalte ţări produsele sale”, a declarat preşedintele Bio România, Avraham Marian Cioceanu pentru Agerpres, citat de ziarullumina.ro

Produsele „BIO-Carpatica” vor putea fi distribuite prin orice lanţ de magazine din România. „Ne dorim ca în fiecare magazin să existe un raft cu produse «BIO-Carpatica», ar fi un pas înainte pentru a consolida acest brand şi a conştientiza consumatorii asupra produselor bio”, a afirmat Marian Cioceanu, care a subliniat că în țara noastră vânzările de alimente certificate bio au crescut cu aproape 20%.

În Estul Europei, Polonia deţine de departe supremaţia în domeniu.

Prezent la Ibănești, Maziejuk Wawrzyniec, vicepreşedintele Polska Ekologia – asociaţia producătorilor bio din Polonia, a precizat că țara sa are una dintre cele mai dezvoltate agriculturi şi industrii alimentare ecologice din Europa, cu peste 230.000 de producători şi circa 760 de procesatori.

În România, potrivit lui Viorel Morărescu, director în cadrul Ministerului Agriculturii, există 14.000 de operatori în agricultura organică.

Sursa foto: ziarullumina.ro