Politică
Măsurile fiscale şi bugetare, asumate de Guvernul României în faţa Parlamentului
Guvernul şi-a asumat răspunderea în faţa camerelor reunite ale Parlamentului pe un prim pachet de măsuri fiscale şi bugetare.
În fața parlamentarilor, premierul Ilie Bolojan a declarat că „România are nevoie de corectarea acumulărilor negative, iar acest pachet este începutul”.
Până la sfârşitul lunii iulie ar urma să fie prezentat un al doilea pachet de măsuri ce vor viza reforma pensiilor speciale şi a companiilor de stat, precum şi redimensionarea aparatului bugetar, potrivit ziarullumina.ro
Pachetul de măsuri fiscale pe care Guvernul şi-a asumat luni, 7 iulie, răspunderea în Parlament vizează reorganizarea TVA: cota standard va fi de 21%, iar cota redusă va fi 11%, aplicabilă pentru alimente de bază, medicamente, lemn de foc, cărţi, canalizare, energie termică şi, temporar, HoReCa.
De asemenea, accizele la tutun, alcool şi carburanţi cresc cu 10%, iar pentru pensiile de peste 3.000 lei este introdusă contribuţia de asigurări sociale de sănătate, începând cu 1 august 2025.
Referitor la această măsură, premierul Ilie Bolojan a declarat că „se plăteşte doar pentru partea care depăşeşte acest prag. Obiectivul dorit este creşterea numărului de contribuabili la sănătate de la 6 milioane, la 8 milioane, asta în condiţiile în care avem peste 16 milioane de beneficiari”.
Totodată, românii coasiguraţi sau asiguraţi din oficiu vor trebui să plătească 2.430 de lei pe an pentru a mai beneficia în continuare de servicii medicale.
Începând cu 1 ianuarie 2026 impozitul pe dividende va creşte de la 10% la 16%, iar profiturile suplimentare ale băncilor şi companiilor de jocuri de noroc se impozitează peste pragul actual.
Premierul Ilie Bolojan a mai anunţat că în anul 2026 se îngheaţă salariile şi pensiile din sistemul public şi se limitează angajările şi sporurile nejustificate.
Un al doilea pachet de măsuri fiscale va fi prezentat de Guvern până la sfârșitul lunii iulie şi va viza reforma pensiilor speciale şi companiilor de stat, precum şi redimensionarea aparatului bugetar.
„Vizăm şi combaterea evaziunii fiscale și a fraudării banului public, prin modificări legislative și prin acțiunea pe care trebuie s-o vedeți la ANAF în lunile următoare”, a subliniat premierul, citat pe pagina oficială a Guvernului.
Potrivit Constituţiei, partidele din opoziţie au la dispoziţie trei zile pentru a depune moţiune de cenzură, după prezentarea programului asumat de Guvern în Parlament.
În timp ce sindicatele din sectorul public cataloghează măsurile ca fiind „dure şi inechitabile, care lovesc doar într-o anumită categorie a populaţiei”, Consiliul Fiscal apreciază că „această corecţie bugetară (…) este preţul pe care trebuie să îl plătim pentru a asigura sustenabilitatea datoriei publice şi a evita o corecţie şi mai severă”.
Potrivit Consiliului Fiscal, impactul bugetar al măsurilor anunţate este de 0,6% din PIB pe 2025, respectiv 3,35% din PIB pentru 2026, potrivit ziarullumina.ro
Sursa foto: Alesd Online
Politică
Bugetul pentru anul 2026 a fost adoptat de Guvern și a fost trimis la Parlament pentru dezbatere și vot
Guvernul a adoptat în ședința extraordinară de joi seară toate actele de pe agendă, inclusiv legea bugetului de stat pentru anul 2026 și hotărârea privind creșterea salariului minim.
Premierul Ilie Bolojan a anunţat creșterea salariului de bază minim brut pe țară, de la 1 iulie anul acesta, cu 6,8% față de valoarea de astăzi, ajungând la 4.325 de lei.
De asemenea, a fost aprobată și prelungirea schemei de sprijin pentru transportatori, prin compensarea creșterii prețului la motorină pentru carburantul achiziționat până la finalul anului 2026.
Bugetul de stat ia în calcul o scădere a deficitului la 6,2%, o creștere economică de 1% și o inflație de 6,5% la sfârșitul anului. Statul își va reduce cheltuielile cu zeci de miliarde, dar anul acesta bugetele din investiții vor fi mai mari, mai ales că fondurile din PNRR trebuie absorbite până la finalul lunii august, a precizat Ilie Bolojan, citat de romania-actualitati.ro
În cadrul conferinței de presă susținută la Palatul Victoria, premierul a precizat că au fost adoptate câteva acte normative pentru pregătirea aprobării bugetului.
„S-a adoptat hotărârea privind creșterea salariului de bază minim brut pe țară de la jumătatea anului, de la 1 iulie anul acesta, cu 6,8% față de valoarea de astăzi, ajungând la 4.325 de lei. De asemenea, a fost adoptată o schemă de ajutor de stat pentru compensarea creșterii accizei la motorină, care este dedicată transportatorilor. Compensarea a fost crescută până la sfârșitul anului, de la 0,65 de bani la 0,85 de bani. Prin revizuirea din trei în trei luni de zile vom ține cont de evoluțiile din această piață în perioada următoare”, a declarat Ilie Bolojan.
Anterior adoptării bugetului, PSD a anunțat că miniștrii săi vor aviza cu obiecții proiectul de buget, dar vor rezolva în parlament ceea ce, spun social-democrații, a fost blocat de premier la nivel guvernamental, arată romania-actualitati.ro
În replică, premierul Ilie Bolojan a declarat că, în cazul în care un partid din coaliție nu este mulțumit de modul de funcționare a acesteia sau a guvernului, poate iniția moțiuni de cenzură.
Totodată, premierul a subliniat că, indiferent cine este premier și cine este la guvernare, este importantă stabilitatea politică, mai ales în astfel de vremuri.
Sursa foto: www.facebook.com/guv.ro/photos.
Politică
Un nou test pentru Guvernul Bolojan! Executivul își va angaja răspunderea pentru reforma administraţiei publice
Premierul Ilie Bolojan a declarat că acesta va fi un nou test pentru Executiv, în condițiile în care este posibilă depunerea unei moțiuni de cenzură, potrivit romania-actualitati.ro
Intenţia Guvernului este să-şi angajeze răspunderea în Parlament pentru reforma administraţiei publice locale și centrale, la pachet cu măsurile de relansare economică, înainte de 1 februarie 2026.
- Ambele proiecte vor fi definitivate săptămâna viitoare
Prim-ministrul Ilie Bolojan a subliniat că măsurile care vizează administrația asigură, între altele, creșterea veniturilor proprii ale autorităților locale și reduc cheltuielile de personal în primăriile cu un număr prea mare de angajați.
Ilie Bolojan: „Administrația locală din România încasează din veniturile proprii sume mult mai mici decât media țărilor Uniunii Europene, fiind dependentă într-o măsură foarte mare de transferurile de la bugetul de stat. Dacă aceste transferuri le-am avea ca fonduri, nu ar fi o problemă, dar România transferă aceste fonduri împrumutându-se, în parte, sume pentru care plătim dobânzi destul de mari.”
Pe de altă parte, social-democrații au cerut, iar coaliția de guvernare a aprobat ca, odată cu reforma administrației, Guvernul să-și asume răspunderea și pentru măsurile de relansare a economiei, care includ credit fiscal majorat și alte facilități pentru stimularea noilor investiții.
„Nu putem doar să discutăm despre tăieri, despre reduceri, dacă se dorește ca PSD-ul să fie în această coaliție. Sunt măsuri absolut normale, sunt măsuri care nu au impact bugetar. Nu poți să reduci deficitul prin tăierea investițiilor și prin scăderea puterii de cumpărare. Reduci deficitul într-un mod corect dacă crești economic”, a declarat Sorin Grindeanu, liderul PSD
Pachetul de măsuri pentru relansare economică va fi definitivat, cel mai probabil, săptămâna viitoare.
Sursa foto:
Politică
Tăiere de 85% la pensiile necontributive, prevăzută de proiectul de lege privind cumulul pensiei cu salariul
Proiectul de lege a fost pus în consultare publică pe site-ul Ministerului Muncii.
- Proiectul de lege care va limita cumulul pensiei cu salariul la stat va fi definitivat luni.
Deocamdată a fost pus în consultare publică pe site-ul Ministerului Muncii și, potrivit modificărilor propuse de guvern, limitarea pensiei la 15% în cazul cumulului cu salariul va viza doar pensiile necontributive, potrivit romania-actualitati.ro
Astfel, persoanele beneficiare de o pensie de serviciu, respectiv de o pensie stabilită în sistem militar, pot fi menținute în activitate în baza unei cereri, cu condiția reducerii cuantumului pensiei cu 85%.
Premierul Ilie Bolojan a reafirmat că măsura nu se va aplica în educație și sănătate și a dat ca exemplu situația în care un profesor pensionar poate preda în continuare la o școală dintr-o zonă rurală, unde este deficit de cadre didactice.
Pe de altă parte, prim-ministrul a explicat că nu i se pare normal ca o persoană să se pensioneze la 48 de ani, pentru că a avut o muncă grea, iar a doua zi să se angajeze în sectorul public, într-o zonă adiacentă.
Sursa foto: Digi24




