Actualitate
Aproape 4 milioane de persoane din România, afectate de sărăcie
Sărăcia rămâne una dintre problemele României având în vedere că, potrivit datelor aferente anului 2023 publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), 21,1% din populaţie trăia într-o gospodărie ale cărei venituri erau mai mici decât pragul sărăciei relative, în raport cu care o persoană este considerată săracă.
- Media UE a acestui indicator a fost de 16,2% în 2023, iar cele mai mari rate ale sărăciei relative au fost în Estonia (22,5%), Letonia (22,5%) şi România (21,1%).
În România, în 2023, pragul sărăciei relative, stabilit la 60% din valoarea medianei distribuţiei persoanelor după venituri, a fost de 19.433 de lei/persoană/an (1.641 de lei/lună), potrivit INS.
În valori absolute, numărul persoanelor sărace, cu venituri sub pragul menționat, a fost de 3,97 milioane. Cea mai înaltă incidenţă a sărăciei s-a întâlnit în rândul copiilor (29,6%) şi al tinerilor cu vârste cuprinse între 18-24 ani (24%).
„Dacă în anul 2023 nu s-ar fi plătit pensiile şi celelalte transferuri sociale, aproape jumătate din populaţie (47,1%) s-ar fi situat sub pragul sărăciei relative”, potrivit INS.
Totodată, în ceea ce privește rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE), aceasta a fost de 32%, corespunzătoare unui număr de şase milioane de persoane, arată ziarullumina.ro
AROPE consideră că o persoană se află în risc de sărăcie dacă nu-și poate permite cel puțin șase din cele 13 componente esențiale pentru un trai decent, precum:
- capacitatea de a face față cheltuielilor neprevăzute;
- de a plăti o săptămână de vacanță;
- de a achita ratele și facturile;
- de a consuma carne cel puțin o dată la două zile;
- de a încălzi locuința;
- de a avea acces la un autoturism;
- de a-și înlocui hainele vechi cu altele noi;
- de a deține două perechi de încălțăminte.
Sursa foto: Economica.net
Actualitate
Faţa nevăzută a Lunii: imaginea numită „Apus de Pământ”
NASA a publicat prima serie de fotografii realizate de astronauţii misiunii Artemis II în timpul survolului emisferei ascunse a Lunii, un moment „memorabil şi unic”, arată ziarullumina.ro
Prima imagine, numită „Apus de Pământ”, arată planeta noastră dispărând în spatele feţei pătate a Lunii şi aminteşte de fotografia „Răsărit de Pământ” realizată de astronautul Bill Anders de pe Apollo 8 în 1968, iar o a doua imagine prezintă o eclipsă solară uimitoare.
Potrivit „Live Science”, astronauții navei Artemis II au zburat mai departe de Pământ „decât oricare alt om din istorie”.
Sursa foto: Facebook/ NASA
Actualitate
Cele două loturi de autostradă, de la Pașcani la Suceava, vor fi construite de compania UMB Spedition
Contractele urmează să fie semnate în perioada următoare.
Este vorba despre:
- Pașcani – Roșcani (33 km)
- Roșcani – Suceava (29 km)
Termenele prevăzute pentru realizarea celor două loturi de autostradă sunt de 6 luni pentru proiectare și de 24 de luni pentru execuție.
Sursa foto: facebook/ Gheorghe Șoldan
Actualitate
Aducerea Sfintei Lumini de la Ierusalim în Sâmbăta Mare (11 aprilie 2026)
Tradiția aducerii Sfintei Lumini de la Ierusalim, inaugurată în anul 2009 de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, va fi continuată și în acest an, anunță Patriarhia Română, într-un comunicat citat de ziarullumina.ro
În seara zilei de sâmbătă, 11 aprilie 2026, este programată aducerea Sfintei Lumini de la Ierusalim de către părintele arhimandrit Ioan Meiu, Superiorul Așezămintelor Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, urmând a fi oferită delegaților eparhiilor Patriarhiei Române prezenți la Aeroportul Internațional Otopeni. Ulterior, prin intermediul protopopiatelor, centrele eparhiale vor distribui Sfânta Lumină către fiecare parohie din cadrul lor.
În aceeași seară, în jurul orei 19.00, Sfânta Lumină va fi primită la Catedrala Patriarhală istorică „Sfinții Împărați Constantin și Elena” de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
Aducerea și oferirea Sfintei Lumini de la Ierusalim tuturor lăcașurilor de cult din cuprinsul Patriarhiei Române reprezintă un puternic simbol al comuniunii și unității eclesiale, precum și o expresie a bucuriei pascale prilejuite de marele praznic al Învierii Domnului Iisus Hristos.
La această oră, există toate premisele ca Sfânta Lumină să fie adusă ca în fiecare an, însă, ținând cont de situația geopolitică actuală, marcată de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, aducerea acesteia poate fi afectată doar într-un caz de forță majoră neprevăzută.
Într-o astfel de situație total nedorită și imposibil de anticipat, Sfânta Lumină de la Ierusalim va fi oferită de la Catedrala Patriarhală istorică „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, de pe Colina Bucuriei, întrucât Sfânta Lumină adusă de la Ierusalim în anul 2025 a fost păstrată aici neîntrerupt aprinsă într-o candelă specială, în mod preventiv.
Biroul de presă al Patriarhiei Române
Sursa foto: ziarullumina.ro




