Sănătate
Doi medici de la spitalul „Sfântul Pantelimon” din Bucureşti, reţinuţi sub acuzaţia de omor calificat
Doi medici specialişti în anestezie şi terapie intensivă de la Spitalul Clinic de Urgenţă „Sfântul Pantelimon” Bucureşti au fost reţinuţi miercuri, 7 august 2024, de procurori sub acuzaţia de omor calificat în dosarul deceselor suspecte de la Secţia ATI.
Este vorba de două doctoriţe suspectate că au provocat moartea unui pacient aflat în stare gravă la terapie intensivă, reducându-i brusc doza de noradrenalină, substanţă esenţială în terapie intensivă, cu rol în menţinerea tensiunii arteriale, potrivit romania-actualitati.ro
În dosar a fost reţinută şi o asistentă medicală acuzată de mărturie mincinoasă. Cazul morţilor subite de la spitalul bucureştean a fost semnalat în primăvara acestui an.
- Cele două doctorițe și asistenta de la Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Pantelimon” din Bucureşti au fost reținute miercuri seară, după ce procurorii şi poliţiştii au făcut percheziţii la locuinţele unor angajaţi ai spitalului.
Acțiunea are loc în dosarul deschis după ce 17 pacienţi internaţi la terapie intensivă au decedat în doar patru zile, iar un angajat al spitalului a reclamat că bolnavii au primit doze reduse de noradrenalină.
Procurorul Alexandru Anghel a declarat, miercuri seară, că una dintre inculpate a redus voluntar doza de noradrenalină la un pacient aflat în stare gravă pentru a-i provoca decesul, potrivit antena3.ro
„Probele au relevat că pe 26 martie anul acesta una dintre inculpate a redus voluntar doza de noradrenalină la un pacient aflat în stare destul de gravă, de la 15 ml pe oră, la 1 ml pe oră, cu intenția de a provoca decesul. Ulterior, în data de 4 aprilie, aceeași doctoriță care a redus doza în 26 martie, împreună cu o colegă, au redus doza de noradrenalină la același pacient de la 20 de ml pe oră la 1 ml pe oră. În circa o oră a survenit decesul. Practic, e vorba de punerea în acțiune a unui plan de a provoca decesul unor pacienți. Nu știm pe ce criterii, dar medicii decideau că un pacient sau altul nu mai are șanse, că nu se mai impune continuarea terapiei și scădeau brusc doza de noradrenalină, consecința fiind decesul”, a declarat, miercuri seară, procurorul Alexandru Anghel.
Procurorul a explicat că, momentan, este vorba de un pacient, un bărbat de 54 de ani.
„Vorbim despre un pacient, de 54 de ani. Ancheta e deosebit de dificilă, pentru că injectomatele nu erau alocate pe un anumit pacient, existau mișcări nedocumentate ale acestor aparate, fiind mutate de la un pacient la altul. Am avut acces la înregistrări și am putut, în baza acelei fotografii, să identificăm un anumit aparat și un anumit pacient”, a mai spus Anghel.
La vremea respectivă, trei anchete făcute de conducerea unităţii medicale de Ministerul Sănătăţii şi de Colegiul Medicilor s-au finalizat fără identificarea unor nereguli grave.
Sursa foto: B1TV
Actualitate
Accidentul vascular cerebral: ce este, cum îl recunoaştem și cum îl putem preveni
Accidentul vascular cerebral (AVC) este a doua cauză principală de dizabilitate și deces la nivel mondial. Un accident vascular cerebral poate schimba viața într-o fracțiune de secundă. Nu doare la început, nu te avertizează clar și nu apare doar la vârstnici. De aceea, este vital să știm ce este, cum îl recunoaștem și, mai ales, cum îl putem evita.
Ce este accidentul vascular cerebral (AVC) și cum apare?
Există două tipuri principale de AVC:
- Ischemic (80-87% din cazuri): cauzat de blocarea unei artere din creier, de obicei din cauza unui cheag de sânge, cel mai frecvent provenit din inimă, sau din cauza unor plăci de aterom (grăsimi depuse pe pereţii vaselor).
- Hemoragic (13-20% din cazuri): un vas de sânge se rupe (cea mai frecventă cauză fiind hipertensiunea arterială netratată) și sângele se revarsă în ţesutul cerebral sau în jurul acestuia. Acest lucru provoacă leziuni la nivelul creierului, ducând la simptome grave precum cefalee intensă, paralizie, confuzie, comă sau chiar deces.
Principalii factori de risc (modificabili)
De cele mai multe ori, AVC-ul este rezultatul unor modificări lente, dar periculoase, care se instalează în organism cu ani înainte. Tensiunea arterială mare, colesterolul crescut, fumatul, diabetul, obezitatea, sedentarismul sau apneea în somn (care indirect poate conduce la un AVC prin creșterea valorilor tensionale) par inofensive la început. Nu dor, nu deranjează vizibil, dar, în tăcere, ele atacă vasele de sânge și pregătesc terenul pentru un AVC.
Când apare accidentul, efectele pot fi dramatice: pierderea vorbirii, paralizie, tulburări de echilibru, tulburări de vedere sau chiar deces. Un AVC ischemic poate fi tratat mult mai eficient dacă pacientul ajunge la spital în primele 3-5 ore.
Prevenția face diferența. Controalele regulate pot depista din timp afecțiuni precum hipertensiunea, diabetul sau colesterolul crescut. Tratamentele simple, urmate corect, pot opri aceste boli înainte să ducă la complicații severe, cum este AVC-ul.
Un articol de dr. Maria Mirabela Manea
(Material realizat de Centrul de Inovație și e-Health din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, preluat de pe site-ul ziarullumina.ro)
Sursa foto: UMFCD/ziarullumina.ro
Actualitate
Telemedicina, tehnologia care aduce medicul mai aproape de pacient
Un articol de: Dr. Andreea Pușcașu
Progresele tehnologice din ultimele decenii au revoluționat practica medicală, aducând numeroase beneficii atât pentru pacienți, cât și pentru medici.
Una dintre cele mai importante inovații este telemedicina, reprezentând modalitatea de furnizare a serviciilor medicale la distanță, prin intermediul tehnologiilor de comunicare audio și video ce permit interacțiunea directă dintre pacient și medic. Deși examenul clinic nu poate fi realizat în totalitate în cadrul unei consultații la distanță, telemedicina oferă posibilitatea efectuării unei anamneze complete, identificării anumitor probleme de sănătate, stabilirii unui diagnostic prezumtiv și a unui plan terapeutic, precum și a monitorizării evoluției pacienților cu afecțiuni cronice.
Deși conceptul de telemedicină a apărut încă din secolul al XX-lea, dezvoltarea sa a fost accelerată de pandemia de COVID-19, când necesitatea limitării contactului fizic a determinat implementarea rapidă a consultațiilor la distanță. În prezent, telemedicina este utilizată pe scară largă în numeroase țări. De exemplu, în Statele Unite ale Americii, milioane de pacienți beneficiază anual de consultații medicale la distanță. În România, telemedicina este reglementată din anul 2020, iar utilizarea sa a cunoscut o dezvoltare accelerată datorită avantajelor pe care le oferă atât pacienților, cât și profesioniștilor din domeniul sănătății.
Printre principalele beneficii ale telemedicinei se numără creșterea accesului la servicii medicale pentru persoanele care locuiesc în zone izolate, care au dificultăți de deplasare sau nu beneficiază de acces facil la toate specialitățile medicale de care au nevoie. În același timp, consultațiile la distanță pot reduce timpul și costurile asociate deplasării la medic, fără a compromite calitatea actului medical, în situațiile în care evaluarea de la distanță este adecvată.
Un alt avantaj important este limitarea contactului direct cu mediul spitalicesc și cu alți pacienți, contribuind astfel la reducerea riscului de transmitere a infecțiilor. De asemenea, telemedicina poate fi integrată în sistemele de triaj al urgențelor medicale, permițând evaluarea inițială a pacienților înainte de prezentarea la camera de gardă. Astfel, medicul poate aprecia gravitatea simptomelor și poate recomanda prezentarea la spital sau tratamentul la domiciliu, contribuind la reducerea deplasărilor care nu sunt necesare și la decongestionarea serviciilor de urgență.
Cu toate acestea, deși oferă numeroase beneficii, telemedicina nu înlocuiește consultația medicală clasică, ci o completează acolo unde este posibil, contribuind la creșterea accesibilității, eficienței și calității serviciilor medicale.
(Material realizat de Centrul de Inovație și e-Health din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, preluat din ziarullumina.ro)
Sursa foto: UMFCD/ziarullumina.ro
Actualitate
De ce este importantă vitamina D pentru sănătatea oaselor?
Vitamina D este esențială pentru menținerea sănătății osoase, prin rolul său în absorbția calciului și fosforului și în mineralizarea normală a osului. Deficitul ei favorizează scăderea densității minerale osoase, apariția osteomalaciei, accentuarea osteoporozei și creșterea riscului de fracturi, mai ales la persoanele fragile sau cu mobilitate redusă.
În practica medicală, vitamina D nu trebuie privită ca un supliment banal, ci ca parte a unei strategii mai largi de prevenție, alături de alimentație, mișcare, expunere prudentă la soare și evaluarea riscului de cădere.
De ce este deficitul de vitamina D atât de frecvent întâlnit? Răspunsul cel mai simplu este pentru că el nu doare. Pacientul nu simte imediat scăderea nivelului de vitamina D, așa cum nu simte nici osteoporoza în fazele ei inițiale. Manifestările pot fi discrete: oboseală, slăbiciune musculară, dureri osoase difuze sau instabilitate la mers, simptome care sunt ușor puse pe seama vârstei, sedentarismului sau altor boli cronice.
Expunerea insuficientă la lumină naturală, alimentația dezechilibrată, obezitatea, bolile digestive, bolile renale și anumite medicamente pot contribui la instalarea deficitului.
Devine importantă educația pentru sănătate.
Vitamina D are un rol real, dar nu este o soluție miraculoasă pentru toate problemele organismului. Dozarea 25-hidroxivitaminei D poate fi utilă la persoanele cu osteoporoză, fracturi de fragilitate, multiple comorbidități, tratamente care influențează metabolismul osos sau risc crescut de deficit. În schimb, testarea repetată, fără indicație medicală, și interpretarea izolată a analizelor pot crea confuzie și pot duce la tratamente inutile.
La fel de important este să evităm automedicația. Pentru că vitamina D este ușor disponibilă, mulți pacienți o iau în doze mari, pe perioade lungi, fără supraveghere medicală. Excesul poate determina creșterea calciului în sânge, greață, constipație, sete excesivă, afectare renală sau calculi renali. Soluția corectă nu este nici neglijarea vitaminei D, nici administrarea ei necontrolată, ci folosirea rațională: identificarea persoanelor cu risc, alegerea dozei potrivite și monitorizarea atunci când este necesar.
(Material realizat de Centrul de Inovație și e-Health din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București/ Dr. Cătălina Raluca Nuţă, preluat de pe site-ul ziarullumina.ro)
Sursa foto: UMFCD/ziarullumina.ro
-
Actualitatecu 3 zile in urmaSe împlinesc 137 de ani de la moartea marelui poet național Mihai Eminescu
-
Actualitatecu 12 ore in urmaLeul românesc s-a depreciat în raport cu principalele valute
-
Actualitatecu 12 ore in urmaAccidentul vascular cerebral: ce este, cum îl recunoaştem și cum îl putem preveni




