ȘTIRI DIN:
Data: 17/06/2026

Actualitate

Pe un nor de vise, legănând ruina sinelui: drogurile continuă să distrugă vieți!

Publicat

pe

Drogurile au schimbat de-a lungul istoriei fața lumii. Din cele mai vechi timpuri, oamenii au căutat, cu mijloace felurite, să părăsească sau să combată realitatea directă, starea timpului și a vieții lor. Încă de la începutul descoperirii plantelor halucinogene și a compușilor chimici de stimulare psihică, consumul unor astfel de substanțe a fost pus sub semnul valențelor culturale și medicinale.

Herodot, în Istoriile sale, relatează despre consumul vaporilor de canabis la poporul scit, în cadrul unui ritual de după înmormântare: „Sciții iau, apoi, sămânța acestei cânepe și, târându-se sub rogojini, o aruncă pe pietrele înroșite, unde mocnește și scoate astfel de fumuri încât nici o baie de vapori grecească nu o poate depăși. Sciții urlă de bucurie la baia de vapori”. Surprindem, din descrierea lui Herodot, efectul ieșirii prin extaz din realitatea impregnată de suferința cauzată de moartea omului, dar și practica în comun a acestui ritual de refugiu anesteziant.

 

Consumul și dependența de droguri au fost dezbătute de la cele mai mici până la cele mai importante instituții, au fost create fundații de combatere și prevenție, strategii educaționale, au fost adoptate legi de îngrădire și au fost schimbate legile circumstanțial, rezultatul dezbaterilor a fost și este pro combaterii traficului și consumului de droguri. Cu toate acestea, drogurile continuă să distrugă vieți, împiedică cunoașterea bună, formatoare, îngroapă darurile Creatorului cu ignoranța și risipa de sine, cresc rata depresiilor, anxietății și sinuciderilor, amenință elanul generațiilor tinere de a se afirma prin valorile tari, care dau sensul vieții și încurajează eforturile oneste.

Patru etape în confruntarea cu drogurile

Confruntarea cu dependența de droguri în rândul adolescenților poate fi rezumată în patru etape:

  1. tentația (atracția grupului care pare să „poată orice”, încearcă „să își permită orice” fără reguli, unde liderul grupului e un idol, nu un prieten de formare reciprocă, iar fidelitățile nu sunt bazate pe cunoaștere reală și afectivitate față de celălalt);
  2. încercarea (convingere din partea altora sau curiozitate și dorință de afirmare între cei „populari” și „fără prejudecăți”);
  3. recurența (revenirea la drog, nu doar pentru refugiu din neajunsul existențial, ci ca o practică obișnuită, pour des effets captivants);
  4. dependența (depersonalizare, risipă de sine, „drogul devine insuficient, indiferent de cantitate și compoziție”, ruină – prea puțin din om, prea multă umilință demonică).

Trecerea de la adolescență la lumea adultă e tot mai puțin marcată de modele care să armonizeze căutările viitorului adult. Acest fapt se datorează, în mare parte, concentrărilor excesive ale părinților pe creșterea și împlinirea profesională. Tot mai puținul timp recreativ în sânul familiei e deseori afectat de absențe și distrageri, ori de lipsa de motivație în discuțiile constructive cu adolescenții, aruncând în banalizare sau ignoranță contextele existențiale și stările sufletești în care aceștia se regăsesc. Maturizarea întârzie să apară, copilăria e afectată nu doar de sărăcia materială, cât mai ales de sărăcia unei prezențe tutelare, care să supravegheze discret adolescentul pe tot parcursul dezvoltării relațiilor interumane în cadrul dinamicii grupurilor sociale.

Absența de acest tip deschide căutările în cercurile celor singuri, a celor cu prieteni de suferință similară, traumatizați, marginalizați, care nu au depășit greutățile vieții cu încrederea în lucrarea lui Dumnezeu, ci însingurându-se nesfârșit, au dezvoltat complexe și frici, preschimbate apoi în refulări violente și în manifestarea revoltei până la refuzul sau combaterea oricărui bine din jur. Binele pe care aceștia nu l-au cunoscut sau au refuzat să-l primească, la timpul potrivit gândit de ei, l-ar putea afla prin desăvârșirea în răbdare, la vremea cercetării de către Dumnezeu.

Vindecare prin credință, rugăciune, cultură înaltă

Fuga de realitate are în secolul acesta tot mai multe cotloane nefaste. Celebrii ani ’60 au contribuit din plin la exacerbarea sexualității, la spargerea tuturor barierelor convenționalului de bun-simț, ca mai apoi, următoarele trei decenii să prelucreze, în studiourile de înregistrări, primele mesaje ale renunțării la maturizarea copleșitoare, subjugată responsabilităților pe termen lung, sub figura unor trupe simbol pentru noua cultură, a unei veșnice tinereți. Mesajul general al trupelor care au adus milioane de tineri în spațiul idolatriei și imitației lipsite de înțelegere a fost și este, prin succesorii lor, următorul: elimină toate barierele și lumea îți aparține. Despre ce bariere poate fi vorba? Despre barierele care au făcut dintotdeauna diferența între cultură și kitsch, între angajament (căsătorie, familie, relații interumane responsabile) și abandon (totul pentru o libertate abstractă), între bărbat și femeie, între bine și rău, între frumos și urât, între respect și opinie. Yoofanasia, după termenul folosit de Roger Scruton în definirea societății care își eutanasiază moral tinerii pentru profit comercial, remodelându-le curiozitatea specifică pentru a deveni vectorul redefinirii conceptelor de bine și rău, adevăr sau fals, este atât produsul indiferentismului religios din rândul populației adulte, cât și al mutării accentului de pe înțelepciunea acumulată din experiență și cunoaștere pe idolatrizarea tinereții ca spontaneitate în afara normelor. Drogurile sunt minciuni, tinerii știu asta, dar la început, nu minciuna îi preocupă, ci starea după consumul de droguri experimentată împreună cu cineva, ieșirea dintr-o realitate plictisitoare sau dureroasă cu un altul.

Drogul creează iluzia că neplăcerea, decepția, suferința temporară, eșecul, plictisul sau monotonia se pot vindeca prin abandonarea realității. Cu ochii larg deschiși, acești semeni trăiesc extaziați depresia, pe un nor de vise, dar legănând ruina sinelui. Putem vindeca rănile sufletești doar prin credință și rugăciune, prin cultură și artă înalte, împreună cu cei de care ne leagă trăirile cele mai sincere în căutarea frumosului și sensului Creației.

(Articol de preot Justin Dumitru publicat în Ziarul Lumina)

Sursa foto: ziarullumina.ro

Actualitate

Se împlinesc 137 de ani de la moartea marelui poet național Mihai Eminescu

Publicat

pe

La data de 15 iunie 1889 a încetat din viață Mihai Eminescu, cel supranumit „Luceafărul literaturii românești” și considerat de cititorii și de critica literară drept cel mai important poet din literatura română.

Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoșani, și a copilărit în mare parte la Ipotești, loc care avea să rămână profund legat de imaginația și sensibilitatea sa poetică. Născut cu numele de Mihail Eminovici, el provenea dintr-o familie numeroasă, fiind unul dintre cei unsprezece copii ai căminarului Gheorghe Eminovici și ai Ralucăi Iurașcu. Încă din copilărie a intrat în contact cu lumea satului moldovenesc, cu tradițiile populare, cu natura și cu poveștile transmise oral, elemente care vor deveni ulterior surse esențiale de inspirație pentru creația sa literară.

Primele studii le-a urmat la Cernăuți, oraș aflat atunci în Imperiul Austriac. A fost un elev inteligent și curios, însă spiritul său independent l-a făcut să urmeze un traseu educațional neobișnuit. După întreruperea studiilor liceale, a călătorit prin diferite regiuni ale spațiului românesc și a lucrat o perioadă în apropierea trupelor de teatru ambulant, experiență care i-a oferit contact direct cu viața culturală a vremii și cu realitățile societății românești.

Debutul său literar a avut loc în anul 1866. După moartea profesorului Aron Pumnul, tânărul Eminescu a publicat poezia „La mormântul lui Aron Pumnul”, iar în același an poezia „De-aș avea” a apărut în revista „Familia”, condusă de Iosif Vulcan. Tot atunci numele său a fost modificat din Eminovici în Eminescu, formă sub care avea să intre definitiv în istoria literaturii române.

În 1869 a plecat la Viena, unde a audiat cursuri la Facultatea de Filosofie și Drept. Deși nu deținea diploma de bacalaureat necesară pentru statutul complet de student, a participat activ la viața intelectuală a orașului. Perioada vieneză a fost decisivă pentru formarea sa culturală. A intrat în contact cu marile curente filosofice europene, cu literatura romantică germană și cu ideile care circulau în mediile universitare ale epocii. Tot la Viena i-a cunoscut pe Ioan Slavici și pe Veronica Micle, două personalități care vor avea un rol important în viața sa.

Relația dintre Mihai Eminescu și Veronica Micle este una dintre cele mai cunoscute povești de dragoste din cultura română. Cei doi s-au cunoscut în anii studenției vieneze și au întreținut o legătură complexă, marcată de apropiere, despărțiri, corespondență intensă și dificultăți generate de contextul social al vremii. Multe dintre poeziile de dragoste ale lui Eminescu sunt asociate cu această relație, deși inspirația poetică nu poate fi redusă exclusiv la experiențele sale biografice.

În timpul șederii la Viena și apoi la Berlin, unde și-a continuat studiile, Eminescu și-a consolidat cultura filosofică și literară. A fost influențat de gândirea lui Arthur Schopenhauer, de filosofia idealistă germană, de literatura romantică europeană și de marile tradiții culturale ale Antichității. Aceste influențe au contribuit la apariția unei opere de o complexitate remarcabilă, în care se întâlnesc reflecții despre iubire, timp, univers, destin, istorie și condiția umană.

Întors în țară, Eminescu a devenit membru activ al societății literare Junimea din Iași, cel mai important cerc intelectual românesc al epocii. Sprijinit și promovat de criticul Titu Maiorescu, el a publicat în revista „Convorbiri Literare” numeroase poezii care aveau să intre în patrimoniul literaturii române. În această perioadă au apărut creații precum „Floare albastră”, „Lacul”, „Dorința”, „Sara pe deal”, „Scrisorile” și multe alte texte considerate astăzi capodopere.

Pe lângă activitatea literară, Eminescu a desfășurat o intensă activitate jurnalistică. A lucrat la publicații precum „Curierul de Iași” și, mai târziu, la ziarul „Timpul” din București. Ca jurnalist, a abordat probleme politice, economice, sociale și culturale. Articolele sale se remarcă prin erudiție, spirit critic și preocuparea pentru dezvoltarea societății românești. Deși opiniile sale politice continuă să fie analizate și discutate de istorici, importanța sa ca jurnalist este astăzi recunoscută alături de cea de poet.

Opera lui Mihai Eminescu reprezintă punctul culminant al romantismului românesc. Poezia sa îmbină elemente folclorice, reflecții filosofice și imagini de o mare forță artistică. Natura apare adesea ca spațiu al armoniei și al idealului, în timp ce iubirea este prezentată atât ca experiență a fericirii, cât și a suferinței. În multe dintre creațiile sale se regăsește preocuparea pentru condiția geniului, pentru raportul dintre individ și societate, precum și pentru sensul existenței umane.

Capodopera sa, „Luceafărul”, publicată în 1883, este considerată una dintre cele mai importante creații poetice din literatura română și europeană. Poemul dezvoltă tema incompatibilității dintre ideal și realitate, dintre absolut și lumea obișnuită a oamenilor. Complexitatea simbolică, bogăția limbajului și profunzimea ideilor au făcut din această operă un reper fundamental al culturii române.

Începând cu anul 1883, starea sănătății sale s-a deteriorat considerabil. Ultimii ani ai vieții au fost marcați de suferință și de numeroase internări. Cauza exactă a bolii și a morții sale a generat de-a lungul timpului dezbateri și controverse în rândul cercetătorilor. Cert este că Mihai Eminescu s-a stins din viață la București, la 15 iunie 1889, la vârsta de numai treizeci și nouă de ani.

Mihai Eminescu a fost înmormântat în Cimitirul Bellu din București, la umbra unui tei, acest loc devenind repede un loc de pelerinaj pentru românii care îl prețuiesc pe „cel mai mare poet al literaturii române”.

După moartea sa, prestigiul lui Eminescu a crescut constant. Titu Maiorescu a avut un rol esențial în publicarea și conservarea operei poetului, contribuind decisiv la consacrarea sa. În deceniile următoare, Eminescu a devenit simbolul literaturii române și una dintre figurile centrale ale identității culturale naționale.

Astăzi, Mihai Eminescu este considerat poetul național al României și una dintre cele mai importante personalități culturale românești din toate timpurile. Opera sa continuă să fie studiată, tradusă și analizată în întreaga lume. Poeziile sale sunt prezente în programa școlară, iar manuscrisele sale reprezintă un patrimoniu cultural de valoare excepțională. Influența exercitată asupra limbii române literare, asupra poeziei și asupra culturii române în ansamblu rămâne fără egal, făcând din Eminescu nu doar un mare poet al secolului al XIX-lea, ci una dintre cele mai importante voci ale literaturii europene.

Sursa foto: Moldova 1

Citeste mai mult ...

Actualitate

Mănăstirea Vorona: viața noastră este un cer care uneori se înnourează, alteori este senin

Publicat

pe

Dumnezeu ne cheamă lângă El, ne dăruiește prilejuri de vindecare, ne deschide într-o realitate a vieții, plină de belșug, mulțime de harisme și capacități, frumusețe și binecuvântare, în viața noastră de zi cu zi.

Acolo unde trăim, acolo unde lucrăm nu rămâne inactiv, ascultă-ți vocea inimii, Dumnezeu vorbește prin ea, îndrăznește cu credință ce este mai bine pentru tine și pentru cei din jur tău.

Viața nu înseamnă doar respirația care trece prin pieptul nostru, ci ceva mai adânc, ceva mai esențial și veșnic, ceea ce îți dă sens și bucurie, când se luminează de ziuă și spui, trăiesc cu un scop, când se înserează și Îl slăvești pe Dumnezeu pentru toate cele pe care le-ai trăit astăzi cu plinătate.

Viața noastră este un cer care uneori se înnourează, alteori este senin. Însă să nu uităm niciodată, chiar și în cele mai întunecate zile și ore, că soarele este mereu acolo. Privește și aleargă către Dumnezeu chiar și în clipele în care tu nu crezi în El, El crede mult în tine. Pentru că am fost creați pentru Rai. Răspunsul tăcut al iubirii către o lume care a uitat tot mai mult să iubească. Fiindcă omul fără bucurie nu are comuniune cu Dumnezeu.

Citeste mai mult ...

Actualitate

Sesiune de depunere a proiectelor cu finanțare pentru energie în agricultură

Publicat

pe

În perioada 15 iunie – 14 august se desfășoară cea de-a treia sesiune de depunere a proiectelor în cadrul Schemei de ajutor pentru sprijinirea investiţiilor în capacităţi de producere a energiei din surse regenerabile destinate autoconsumului în sectorul agricol, industria alimentară și domeniul îmbunătăţirilor funciare.

Pentru această sesiune este disponibil un buget total de 265 de milioane de euro, potrivit Ministerului Agriculturii.

De asemenea, se precizează faptul că solicitanţii pot depune mai multe proiecte, dacă investiţiile vizează locuri de producţie diferite, dar cu încadrarea în limita sumei de 20 de milioane de euro pentru fiecare beneficiar.

Sursa foto: pexels.ro

Citeste mai mult ...

ULTIMA ORĂ

Actualitateo zi in urma

Se împlinesc 137 de ani de la moartea marelui poet național Mihai Eminescu

La data de 15 iunie 1889 a încetat din viață Mihai Eminescu, cel supranumit „Luceafărul literaturii românești” și considerat de...

Actualitate3 zile in urma

Mănăstirea Vorona: viața noastră este un cer care uneori se înnourează, alteori este senin

Dumnezeu ne cheamă lângă El, ne dăruiește prilejuri de vindecare, ne deschide într-o realitate a vieții, plină de belșug, mulțime...

Actualitate3 zile in urma

Sesiune de depunere a proiectelor cu finanțare pentru energie în agricultură

În perioada 15 iunie – 14 august se desfășoară cea de-a treia sesiune de depunere a proiectelor în cadrul Schemei...

Actualitate3 zile in urma

Ziua în care ocrotitoarea Moldovei a ajuns la Iași. Acum 385 de ani, moaștele Sfintei Parascheva era aduse în capitala vechii provincii

În data de 13 iunie se împlinesc 385 de ani de la momentul aducerii la Iași a moaștelor Sfintei Cuvioase...

Actualitate3 zile in urma

Peste 700 de alergători sunt așteptați la cea de-a doua ediție a Maratonului Nordului Botoșani

Municipiul Botoșani se pregătește să găzduiască, în perioada 13-14 iunie 2026, cea de-a doua ediție a Maratonului Nordului Botoșani, un...

Momentul de cultură7 zile in urma

Moartea lui Alexandru Macedon, unul dintre cei mai mari comandanți de oști ai lumii

La data de 10 iunie a anului 323 î.Hr. a murit Alexandru Macedon sau Alexandru cel Mare, unul dintre cei...

Eveniment

CURS VALUTAR

Politică

PROGNOZA METEO

Stiri din Botoșani

Actualitate3 săptămâni in urma

APIA Botoșani reamintește fermierilor că termenul limită de depunere a cererilor de plată este 5 iunie 2026

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) – Centrul Județean Botoșani informează că se va lucra cu program prelungit...

Actualitate3 luni in urma

Atenționări din partea APIA pentru fermierii care ard miriștile

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) – Centrul Județean Botoșani atrage atenţia fermierilor care primesc subvenții că au...

Actualitate3 luni in urma

Zâmbete și flori dăruite de pompierii botoșăneni, cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii (foto)

Printre misiunile de salvare și intervențiile de zi cu zi, salvatorii Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Nicolae Iorga” al Județului...

Actualitate3 luni in urma

Doamnele și domnișoarele întâlnite în trafic, „amendate” cu flori de polițiști cu ocazia Zilei Femeii (foto)

Polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani, împreună cu reprezentanți ai Registrului Auto Român au oferit flori doamnelor și...

Administrație4 luni in urma

Parcuri din municipiul Botoșani, complet reabilitate și modernizate cu sprijinul finanțărilor europene (foto)

Primăria Municipiului Botoșani, în parteneriat cu Primăria Municipiului Bălți din Republica Moldova, implementează două proiecte cu finanțare europeană prin Programul...

Actualitate5 luni in urma

Nu scăpăm de valul de frig! Codul Galben de ger pentru județul Botoșani a fost prelungit

Meteorologii au actualizat prognoza și au prelungit Codul Galben de ger pentru județul Botoșani, până miercuri dimineață la ora 10.00....

Botoșani5 luni in urma

Astăzi celebrăm cultura română și una dintre figurile sale fundamentale – Mihai Eminescu, la 176 de ani de la naștere

Aleasă ca Zi a Culturii Naționale, data de 15 ianuarie reprezintă data nașterii poetului național al românilor, Mihai Eminescu, care...

Divertisment

Anunțuri si informări

Momentul de cultură

Actualitate