Mii de elevi se află în faţa celor mai importante examene din viaţa lor: Bacalaureatul şi Evaluarea Naţională.

Probe de evaluare a competenţelor lingvistice și digitale

Luni, 8 iunie 2026, vor debuta, pentru absolvenţii de liceu, probele de evaluare a competenţelor lingvistice în limba română, cele într-o limbă de circulaţie internaţională, respectiv evaluarea competenţelor digitale.

Tot de luni, elevii claselor a VIII-a se vor putea înscrie la examenul de Evaluare Naţională, care se va desfăşura în intervalul 22-26 iunie 2026.

Prima sesiune a examenului de bacalaureat începe luni, 8 iunie, cu evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, proba A, continuând până în data de 10 iunie inclusiv. Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională (proba C) este programată în perioada 11-12 iunie, iar competenţele digitale (proba D) vor fi evaluate între 15 şi 17 iunie.

Probele de competenţe sunt „notate” cu niveluri de competenţă care nu influenţează media finală a examenului, însă sunt obligatorii pentru obţinerea diplomei de bacalaureat.

Elevii vor fi evaluaţi de o comisie formată din doi profesori şi, potrivit procedurii de desfăşurare, nu se admite schimbarea biletului de examen.

„În cazul în care candidaţii refuză să răspundă la întrebările formulate, se consideră că nu au susţinut proba A, respectiv proba B”, se arată în documentul Ministerului Educaţiei şi Cercetării (MEC). În consecinţă, candidaţii nu vor mai putea participa la probele scrise, care sunt programate astfel: Limba şi literatura română – 29 iunie, proba E.c obligatorie a profilului – 30 iunie, respectiv proba E.d la alegere a profilului şi specializării – 2 iulie.

Totodată, MEC asigură condiţii de egalizare a şanselor pentru candidaţii cu deficienţe de vedere, deficienţe de auz şi tulburări de neurodezvoltare. Astfel, la proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, „elevii cu dizabilităţi primesc un set aparte de bilete”, iar la probele A şi B, aceştia „pot beneficia, la cerere, de prelungirea cu 10 minute a timpului necesar pentru pregătirea răspunsului, respectiv a timpului de susţinere a răspunsului”, potrivit ziarullumina.ro

Primele rezultate vor fi afişate pe 7 iulie, până la ora 12.00, în aceeaşi zi urmând a fi depuse cereri pentru vizualizarea lucrărilor scrise şi depunerea contestaţiilor, care va fi posibilă şi în zilele de 8 şi 9 iulie. Rezultatele finale ale primei sesiuni a bacalaureatului vor fi comunicate în data de 13 iulie.

Când susțin probele scrise absolvenții de gimnaziu

Absolvenţii de gimnaziu se vor putea înscrie la Evaluarea Naţională în perioada 8-12 iunie, urmând a susţine probele scrise în zilele de 22 iunie – Limba şi literatura română, 24 iunie – Matematică şi 26 iunie – Limba şi literatura maternă.

Pe 1 iulie vor fi afişate primele rezultate, candidaţii la Evaluarea Naţională având posibilitatea, ca şi colegii lor mai mari care susţin bacalaureatul, să solicite vizualizarea lucrărilor scrise.

Potrivit metodologiei, vor vedea lucrarea individual, în prezența unei persoane desemnate de comisia centrului de examen, care nu va avea voie să facă aprecieri referitoare la conţinut, să facă fotografii ori să elibereze copii tipărite sau digitale.

MEC precizează că vizualizarea lucrării nu obligă candidatul să depună contestație, așa cum nici depunerea unei contestaţii nu este condiţionată de vizualizarea lucrării. Totuşi, elevii care contestă nota trebuie să semneze o declarație prin care iau la cunoștință că nota poate crește sau scădea după recorectare, arată ziarullumina.ro

Sursa foto: Ziarul de Iasi

ICDL România, organizaţia care gestionează în ţara noastră certificarea internaţională de competențe digitale, a lansat GhidAIEDU.ro, un ghid practic şi gratuit destinat şcolilor din România pentru integrarea inteligenţei artificiale (AI) în procesul educaţional.

Potrivit ICDL România, profesorii și elevii folosesc deja aceste tehnologii, însă fără repere clare, competențe validate și standarde unitare, potrivit ziarullumina.ro

„Lansarea vine într-un context în care profesorii români demonstrează deschidere și inițiativă în utilizarea AI, însă integrarea eficientă a acestor instrumente necesită competențe digitale solide și acces la resurse educaționale structurate, aliniate la standarde internaționale. Ghidul oferă un cadru de orientare pentru utilizarea inteligenței artificiale în educație, acoperind atât aspectele practice, cât și cele etice”, au transmis reprezentanții ICDL România într-un comunicat.

Organizaţia precizează că ghidul nu este un manual tehnic, ci „reprezintă un instrument de orientare profesională, menit să sprijine dezvoltarea unei utilizări responsabile a inteligenței artificiale”, care „trebuie completat prin programe de consolidare a competențelor digitale și AI Literacy în educație”.

Instrumentul este gratuit pentru toate şcolile din România şi include:

• exemple de utilizare a AI în predare, evaluare și feedback;
• scenarii didactice aplicabile;
• recomandări privind protecția datelor și integritatea academică;
• modele de decizie pentru adoptarea tehnologiei la nivel de școală.

„Adoptarea AI este o decizie pedagogică și instituțională, nu doar tehnologică, și trebuie realizată gradual, evaluat și sub control uman”, menţionează reprezentanții ICDL România.

Sursa foto: pexels.com/Ziarul Lumina

Sindicaliştii din educaţie au protestat săptămâna trecută în faţa Palatului Victoria împotriva măsurilor de austeritate, care au generat nemulţumiri şi degringoladă în sistem.

În aceste condiții, federaţiile sindicale au publicat rezultatele unui chestionar care arată că 74,7% dintre respondenţi sunt dispuşi să participe la greva generală preconizată pentru ultima decadă a lunii mai, „în cazul în care Executivul nu revine asupra deciziilor adoptate”, potrivit ziarullumina.ro

• În acest timp, prim-ministrul Ilie Bolojan a anunţat că în viitorul apropiat se va decide asupra viitorului ministru al Educaţiei.

Nemulţumirile personalului didactic şi nedidactic au atins cote maxime

Sindicaliştii din educaţie au reluat protestele în faţa sediului Guvernului şi au dat publicităţii un chestionar la care au participat peste 17.000 de angajați. Potrivit datelor Federaţiei Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret”, 74,7% dintre respondenți afirmă că sunt dispuși să participe la greva generală. Totodată, 70,5% dintre respondenți s-au declarat afectați „extrem de mult de măsurile de austeritate ale Guvernului”.

În ceea ce privește momentul pentru declanșarea unei greve generale, peste 50% dintre cei care au declarat că doresc să participe la grevă au răspuns că aceasta poate fi declanșată atât în luna martie, în perioada organizării simulărilor examenelor naționale, cât și spre finalul cursurilor anului școlar.

„Mandatul oferit de membrii de sindicat este clar. Nu putem asista pasiv la degradarea sistemului educațional. În consecință, Federația Sindicatelor din Educație «Spiru Haret», de comun acord cu celelalte două federații din sistemul de învățământ, a stabilit un calendar de acțiuni, care va debuta cu declanşarea referendumului național pentru neparticiparea la simulările examenelor naționale sau grevă în perioada acestora. Dacă Guvernul nu revine asupra măsurilor antieducație, în luna aprilie pregătim referendumul pentru greva generală de la finalul anului școlar”, au transmis reprezentanţii federaţiilor sindicale.

Revenirea la norma didactică de 18 ore

În acelaşi timp s-a dat startul unei mobilizări generale pentru strângerea de semnături în vederea susținerii Inițiativei legislative cetățenești publicate în Monitorul Oficial al României nr. 84 din 3 februarie 2026, care prevede revenirea la norma didactică de 18 ore şi posibilitatea reducerii cu două ore săptămânal pentru personalul didactic cu o vechime de peste 25 de ani şi gradul didactic I.

De asemenea, calculul tarifului pentru plata cu ora ar urma să pornească de la salariul de bază al cadrului didactic (vechime, grad didactic + simultan, special, zone izolate, handicap, neuro­psihic, penitenciar) şi se prevede „instituirea unei prime de instalare neimpozabile pentru cadrele didactice repartizate ca titulare în zone defavorizate sau izolate, egală cu trei salarii de bază ale cadrului didactic respectiv”.

Totodată, iniţiativa mai cuprinde „abrogarea restricțiilor privind degrevarea personalului didactic de conducere, de îndrumare și de control din Legea nr. 141/2025” şi modificarea unor articole din Legea învăţământului superior.

Iniţiativa legislativă poate ajunge în Parlament doar dacă va reuşi să strângă cel puţin 100.000 de semnături din partea oricărui cetăţean cu drept de vot, „elevi majori, părinţi şi toți cei care își doresc o școală românească de calitate”, arată ziarullumina.ro

Sursa foto: Ziarul Lumina