Schema de plafonare a preţului la gaze naturale, aflată în vigoare până la 1 aprilie 2026, va fi urmată pentru încă un an, până la 1 aprilie 2027, de un mecanism de reglementare a tarifelor pentru consumatorii casnici pe tot lanţul – de la producători la transportatori, distribuitori şi furnizori.

„Asta înseamnă că preţul va rămâne stabil pe tot parcursul anului şi nu vor fi alte modificări până în primăvara anului viitor”, a spus premierul Ilie Bolojan, citat de ziarullumina.ro

• În perioada tranzitorie, se va aplica un preţ administrat pentru consumatorii casnici, motivat de nevoia de a proteja cetăţenii „de puseul de inflaţie posibil, care ar putea să apară pe fondul creşterii preţurilor la gaz necontrolate”.

„Fiind un an greu, este normal să luăm aceste măsuri, având în vedere că, din 2027, România va avea un avantaj important, în sensul în care vom avea resurse suplimentare de gaze în Marea Neagră, ceea ce ar trebui să ne ducă la o scădere a preţului gazelor şi să înlăture orice fel de probleme cu aprovizionarea iarna”, a afirmat Bolojan, citat de Agerpres.

Potrivit premierului, acest lucru înseamnă că anul 2027, când va exista această supraproducție de gaz, ar fi un moment mai potrivit pentru liberalizarea prețului la gaz.

În perioada tranzitorie, cuprinsă între 1 aprilie 2026 și 1 aprilie 2027, „preţul la gaz va fi administrat pentru toţi consumatorii casnici şi pentru toate CET-urile (…), pentru celelalte activităţi nu va mai exista plafon, dar, aşa cum sunt datele astăzi, majoritatea consumatorilor din economie achiziţionează gaze la preţuri sub plafon”, a precizat premierul.

„Putem să spunem, generic, pentru a înţelege toţi oamenii de acasă, că va fi o plafonare în mai multe marje, iar preţul va rămâne la fel ca astăzi”, a explicat joi și ministrul energiei, Bogdan Ivan. El a subliniat că va prezenta alte detalii tehnice după ce va fi elaborat tot cadrul legislativ pentru a pune acest mecanism în piaţă, până la finalul săptămânii.

Decizia de amânare a liberalizării pieței gazelor pentru consumatorii casnici a fost criticată de Asociaţia Energia Inteligentă (AEI).

Asociația susține că introducerea unui preţ administrativ la gaze poate genera noi scumpiri la alimente. „Într-o economie în care sectorul alimentar este puternic dependent de energie, o asemenea evoluţie nu poate rămâne fără consecinţe. Costurile suplimentare se vor regăsi, inevitabil, în preţul alimentelor, cu un impact mediu estimat de aproximativ 5% doar din această componentă”, susține preşedintele AEI, Dumitru Chisăliţă, citat de ziarullumina.

Sursa foto: Ziarul Lumina

Cercetătorii de la Universitatea din Sydney au obținut în premieră dovezi directe privind capacitatea naturală a inimii umane de se reface după un infarct miocardic, fiind descoperite mai multe proteine despre care se știa deja, din studii pe animale, că ajută la regenerarea țesuturilor inimii distruse în urma unui infarct, relatează 360medical, care citează un studiu publicat în revista de specialitate Circulation Research.

Deși această capacitate a inimii de regenerare este redusă, descoperirea ei deschide noi perspective de dezvoltare a unor terapii care să stimuleze refacerea mușchiului cardiac după infarct, arată ziarullumina.ro

Sursa foto: Ziarul Lumina

Poliţia Română atrage atenţia asupra intensificării, în acest an, a tentativelor de fraudă care folosesc videoclipuri false create cu ajutorul inteligenţei artificiale („deepfake-uri”) şi imagini generate artificial. /

Aceste instrumente folosite în infracţiuni informatice sunt promovate masiv pe reţelele de socializare, iar oameni de bună-credinţă pot intra în capcană, crezând că văd experţi financiari sau persoane aflate în dificultate, arată agenția de știri Agerpres.

Cele mai frecvente metode de inducere în eroare întâlnite sunt:

• videoclipuri deepfake cu oameni de afaceri sau cu politicieni care „recomandă” platforme de investiţii care promit multiplicarea banilor peste noapte;
• deepfake-uri cu copii bolnavi sau celebrităţi care cer donaţii;
• profiluri cu persoane false, care dezvoltă online relaţii romantice, apoi cer bani pentru urgenţe medicale sau bilete de avion;
• deepfake-uri cu personalităţi care „oferă gratuit” produse, informează Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR).

Totodată, IGPR recomandă prudenţă cetăţenilor şi oferă indicii care pot duce la recunoaşterea unui videoclip sau a unei fotografii generate artificial. Astfel, trebuie urmărite: verificarea clipitului ochilor; mişcările buzelor şi sincronizarea cu sunetul; iluminarea şi umbrele – dacă lumina de pe faţă se potriveşte cu fundalul; reflexii în ochi şi dinţi – adesea lipsesc; mâini, degete anormale; fundal inconsistent; ochi asimetrici sau pupile anormale; păr nefiresc sau îmbrăcăminte care nu are sens.

„Nu dați click pe linkuri din reclame sau mesaje nesolicitate. Nu transferați bani niciodată cuiva pe care l-ai cunoscut doar online. Verificați întotdeauna sursa oficială”, sfătuiește Poliţia.

Sursa foto: Ziarul Lumina