Divertisment
Premiile Oscar 2025, decernate în noaptea de duminică, la Hollywood. Predicţiile dinaintea celei de-a 97-a gală
În noaptea de 2 spre 3 martie 2025 este programată ceremonia de decernare a Premiilor Oscar, ajunsă la ediția cu numărul 97. În cadrul evenimentului, găzduit de Teatrul Dolby, din Hollywood, Los Angeles, Academia Americană a Artelor și Științelor Filmului va premia, în cadrul a 23 de categorii, cele mai reușite producții cinematografice ale anului 2024, conform oscars.org.
Predicţiile dinaintea celei de-a 97-a gală arată că filmele „Emilia Pérez”, „Conclave”, „The Brutalist” au atras atenţia specialiştilor. Cele mai multe şanse să îşi adjudece unele trofee le are „Emilia Pérez”, fiind cel mai nominalizat film de limbă străină din istoria Oscarurilor, potrivit antena3.ro
Peliculele „Anora”, „Wicked”, „A Complete Unknown” și „The Substance” au fost şi ele menţionate în discuţiile experţilor, potrivit abc7.com.
Gazda ceremoniei este, în premieră, comedianul și prezentatorul TV Conan O’Brien. Regizorul spectacolului este britanicul Hamish Hamilton. Nominalizările au fost anunțate la 23 ianuarie, la Teatrul Samuel Goldwyn din Beverly Hills, de către actrița Rachel Sennott și actorul Bowen Yang, potrivit agenției de știri Agerpres.
Lungmetrajul „Emilia Pérez” concurează la cele mai multe categorii: 13, mai exact. Acest lungmetraj este urmat de „The Brutalist” și „Wicked”, fiecare cu câte 10 nominalizări.
„Emilia Pérez” este cel mai nominalizat film de limbă străină din istoria Oscarurilor, depășind recordurile reușite de „Crouching Tiger, Hidden Dragon” (2000) și „Roma” (2018), fiecare cu câte 10 nominalizări.
Actorul Timothee Chalamet, în vârstă de 29 de ani, a devenit cel mai tânăr actor nominalizat de două ori la categoria Cel mai bun actor în rol principal, performanță ce a mai fost trecută doar în dreptul lui James Dean, în anul 1957.
Regizoarea franceză Coralie Fargeat a devenit a noua femeie din istorie nominalizată la categoria Cel mai bun regizor. Pelicula „I’m Still Here” este prima de limbă portugheză nominalizată pentru Cel mai bun film.
Sebastian Stan, nominalizat ediţia din acest an a Premiilor Oscar
Actorul de origine română Sebastian Stan a primit o nominalizare pentru cel mai bun actor cu rolul lui Donald Trump din filmul „The Apprentice”, realizat de regizorul iranian-danez Ali Abbasi.
Cel mai bun film va fi desemnat dintre următoarele: ‘Anora’, ‘The Brutalist’, ‘A Complete Unknown’, ‘Conclave’, ‘Dune: Part Two’, ‘Emilia Pérez’, ‘I’m Still Here’, ‘Nickel Boys’, ‘The Substance’ și ‘Wicked’.
Cel mai bun regizor va fi ales dintre următorii cinci: Sean Baker pentru ‘Anora’; Brady Corbet pentru ‘The Brutalist’; James Mangold pentru ‘A Complete Unknown’; Jacques Audiard pentru ‘Emilia Pérez’ și Coralie Fargeat pentru ‘The Substance’.
Cei cinci actori intrați în competiția pentru Cel mai bun actor în rol principal sunt: Adrien Brody pentru rolul Laszlo Toth din ‘The Brutalist’; Timothee Chalamet pentru rolul Bod Dylan din ‘A Complete Unknown’; Colman Domingo pentru rolul John Whitfield din ‘Sing Sing’; Ralph Fiennes pentru rolul cardinalului Thomas Lawrence din ‘Conclave’ și Sebastian Stan pentru rolul Donald Trump din ‘The Apprentice’.
Cea mai bună actriță în rol principal va fi desemnată dintre: Cynthia Eerivo pentr rolul Elphaba Thropp din ‘Wicked’; Karla Sofia Gascon pentru rolurile Emilia Pérez/Juan Del Monte din ‘Emila Pérez’; Mikey Madison pentru rolul Anora Mikheeva din ‘Anora’; Demi Moore pentru rolul Elisabeth Sparkle din ‘The Substance’ și Fernanda Torres pentru rolul Eunice Paiva din ‘I’m Still Here’, arată www.oscars.org.
Primele premii ale Academiei Americane de Film, numite ulterior ‘Oscar’, au fost acordate la 16 mai 1929, notează site-ul oscar.go.com, iar ceremonia a avut loc la Hotelul Hollywood Roosevelt, în fața unui public alcătuit din aproximativ 270 de persoane.
După acea primă ediție, ceremoniile de decernare a Premiilor Oscar au avut loc la hotelurile Ambassador și Biltmore, dar pe măsură ce evenimentul devenea tot mai important, sălile care îl găzduiau deveneau neîncăpătoare. Așa se face că a fost mutat în diferite locuri, iar începând cu anul 2002, gala Oscarurilor are loc la Teatrul Dolby, numit, inițial, Teatrul Kodak, notează site-ul www.oscars.org.
Statueta care se înmânează câștigătorilor reprezintă un cavaler cu o sabie care stă pe o rolă de film cu cinci cadre, reprezentând categoriile inițiale ale Academiei: actorii, scenariștii, regizorii, producătorii și tehnicienii. Mult râvnita statuetă a Oscarurilor măsoară 34 cm. A văzut lumina zilei la sfârșitul anilor ’20 ai secolului trecut, în urma creării Academiei de Arte și Științe Cinematografice (Academia Americană de Film), în anul 1927, de către proprietarul Metro-Goldwyn-Mayer, Louis Mayer. A fost concepută de Cedric Gibbons și lucrată de sculptorul George Stanley.
Denumită, oficial, Premiul de Merit al Academiei, statueta a rămas cunoscută sub numele de Oscar. Academia nu a oficializat acest nume până în 1939, cu toate că era deja foarte folosit, notează site-ul www.oscars.org.
Statuetele sunt realizate din bronz placat cu aur de 24 de carate și cântăresc aproape 4 kg.
Filmele cu cele mai multe Premii Oscar din istorie rămân ‘Ben-Hur’ (1959), ‘The Lord of the Rings: The Return of the King’ (2003) și ‘Titanic’ (1997), fiecare cu 11 reușite. Le urmează musicalul ‘West Side Story’ (1961) cu 10 Premii Oscar.
În topul celor mai multe nominalizări, se află peliculele: ‘All About Eve’ (1950), ‘Titanic’ (1997) și ‘La La Land’ (2016), fiecare concurând la 14 categorii, arată antena3.ro
Sursa foto: Digi24
Divertisment
Faţa nevăzută a Lunii: imaginea numită „Apus de Pământ”
NASA a publicat prima serie de fotografii realizate de astronauţii misiunii Artemis II în timpul survolului emisferei ascunse a Lunii, un moment „memorabil şi unic”, arată ziarullumina.ro
Prima imagine, numită „Apus de Pământ”, arată planeta noastră dispărând în spatele feţei pătate a Lunii şi aminteşte de fotografia „Răsărit de Pământ” realizată de astronautul Bill Anders de pe Apollo 8 în 1968, iar o a doua imagine prezintă o eclipsă solară uimitoare.
Potrivit „Live Science”, astronauții navei Artemis II au zburat mai departe de Pământ „decât oricare alt om din istorie”.
Sursa foto: Facebook/ NASA
Divertisment
Ora de vară 2026: în noaptea de sâmbătă, 28 martie, spre duminică, 29 martie, ora 3:00 devine ora 4:00
România trece oficial la ora de vară în acest weekend, în noaptea de 28 spre 29 martie 2026, când ora 3:00 va deveni ora 4. Ceasurile se dau astfel cu o oră înainte, iar duminică va fi cea mai scurtă zi, având doar 23 de ore.
Schimbarea, aplicată în majoritatea statelor Uniunii Europene, înseamnă o zi mai lungă cu mai multă lumină până apune soarele.
Ora de vară va fi aplicată până în ultima duminică din luna octombrie 2026, când ceasurile vor fi date înapoi cu o oră.
Odată cu această schimbare, România trece de la ora standard a Europei de Est (EET) la ora de vară a aceluiași fus orar (EEST).
Trecerea la ora de vară are loc anual în ultimul weekend din luna martie
În februarie 2018, Parlamentul European a cerut Comisiei Europene să evalueze directiva referitoare la ora de vară şi, dacă va găsi necesar, să prezinte o propunere de revizuire.
Comisia Europeană a propus înlăturarea schimbării sezoniere a orei în Europa, statele membre având libertatea de a decide dacă vor să aplice, în mod permanent, ora de vară sau ora de iarnă.
Propunerea a luat în considerare o serie de aspecte, inclusiv rezultatele unei consultări publice organizate de Comisie în anul 2018, care a primit 4,6 milioane de răspunsuri din cele 28 de state membre, cel mai mare număr de răspunsuri primite vreodată într-o consultare de acest fel, cu o majoritate în favoarea renunţării la schimbarea sezonieră a orei, arată edupedu.ro
În 2019, Parlamentul European a votat în favoarea renunţării la sistemul orei de vară şi de iarnă, în care ceasurile sunt ajustate cu o oră în fiecare primăvară şi toamnă, decizia finală urmând să fie luată de fiecare stat în parte.
Când a fost introdusă prima oară ora de vară în România
În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în anul 1932, între 22 mai şi 2 octombrie, potrivit G4Media. Până în anul 1939, ora de vară a funcţionat în fiecare an, între prima duminică din aprilie, ora 00.00, şi prima duminică din octombrie, ora 01.00.
Din anul 1941, ora de vară nu s-a mai folosit, fiind reintrodusă în România abia în 1979. Până în 1996, ora de vară se introducea de la sfârşitul lunii martie până la sfârşitul lui septembrie. Din 1997 s-a trecut la ora de vară din ultima duminică a lunii martie până în ultima duminică din octombrie, potrivit site-ului Observatorului Astronomic.
Sursa foto: Pixabay.com/edupedu.ro
Divertisment
Instituția militară, expresia matură a unui instinct mult mai vechi: organizarea colectivă împotriva haosului
Deseori etichetată drept o cheltuială inutilă, o risipă de resurse în vremuri de pace aparentă, instituția militară reprezintă, în realitate, expresia matură a unui instinct mult mai vechi: organizarea colectivă împotriva haosului. În vastul spectacol al istoriei omenirii, armata nu apare brusc ca instituție, ci evoluează din forma sa embrionară (ceata de războinici născută din nevoia de protecție).
De la comunitățile nomade timpurii, care și-au asigurat existența prin organizare vigilentă, până la structuri contemporane precum NATO, dedicate apărării și securității comune, armata s-a dovedit a fi nu un lux, ci un mecanism indispensabil evoluției istorice.
În epocile primare ale omenirii, acolo unde supraviețuirea însemna o luptă zilnică împotriva naturii și a rivalilor, primele grupuri organizate din Paleolitic și Neolitic nu au inventat armata ca entitate separată, ci au integrat-o organic în structura lor socială.
În acest sens, arheologia oferă dovezi clare: unelte de piatră ascuțite, folosite nu doar pentru vânătoare, ci și pentru apărare. Fără această formă primitivă de ripostă, aceste grupuri ar fi fost pradă ușoară invaziilor sau foametei.
Armata, încă din forma sa de început, a fost catalizatorul tranziției de la vulnerabilitatea individuală la coeziunea grupului. Ea a permis nu doar supraviețuirea, ci și evoluția culturală, alianțe temporare și, în cele din urmă, sedentarizarea. Cheltuiala, fie ea în timp, resurse sau vieți, nu era risipă, ci o investiție firească în perpetuarea speciei.
Sursa text/foto: Curierul Armatei / facebook/ Forțele Terestre Române




