Ceremonia de aderare la NATO a fost pe 2 aprilie 2004, moment când steagul României a fost arborat oficial la sediul Alianței din Bruxelles, un eveniment pregătit cu mulți ani înainte.

Data oficială la care România a obținut statutul de membru cu drepturi depline al Alianței este 29 martie 2004, când a depus instrumentele de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice, potrivit ziarullumina.ro

Aderarea României la NATO a constituit unul dintre cele mai importante obiective de politică externă de după 1989 ale statului român.

Primele demersuri făcute în anii 1990-1991 au dus la semnarea la 26 ianuarie 1994 a Parteneriatului pentru Pace, un cadru de cooperare al organizației cu statele care nu sunt membre. La Summitul NATO de la Praga, din 21-22 noiembrie 2002, România și alte șase state candidate – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovenia, Slovacia – au primit invitaţii de aderare. A urmat, la 26 martie 2003, semnarea Protocolului de Aderare, apoi procesul de ratificare care s-a încheiat în februarie 2004. La 18 februarie 2004, Parlamentul României a adoptat legea privind aderarea la NATO, promulgată la 1 martie. La 29 martie 2004, România a depus documentele oficiale ale instrumentului de aderare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul SUA, devenind astfel stat membru ­ NATO.

Fostul ministru de externe Adrian Cioroianu afirmă că România n-a fost niciodată „mai asigurată” din punctul de vedere al securităţii cum este astăzi, dar atrage atenţia că poziţionarea sub umbrela NATO nu înseamnă că „noi stăm acasă şi vin alţii şi luptă pentru graniţele noastre”.

„Cred că am pornit de la statutul unei ţări cu multe incertitudini, eu făcând parte (…) din generaţiile care îşi aduc aminte de Summitul de la Madrid din ‘97, de campaniile cu cărţi poştale prin care speram să convingem liderii occidentali că România poate intra în NATO. (…) Astăzi, mă uit la generaţia studenţilor mei, pentru care este un lucru absolut normal (statutul României de membru al NATO). Mulţi din cei care au 19-20 de ani sunt născuţi într-o ţară membră NATO. Deci e o diferenţă de perspectivă uimitoare”, a declarat Adrian Cioroianu, pentru Agerpres, cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la aderare.

România a făcut numeroase sacrificii pentru a răspunde exigenţelor NATO în cei 20 de ani de apartenenţă la organizaţie.

„Putem vorbi de sacrificii în sensul în care am avut nişte tineri soldaţi, care, încă din perioada de preaderare, când România trimitea diverse contingente, au căzut ducând cu ei tricolorul românesc. Altfel, nu cred că ne-am sacrificat ceva din suveranitate. Eu nu cred în aceste lamentaţii, care spun că NATO sau Uniunea Europeană ne-ar priva de suveranitate. Dimpotrivă, ne dau un plus de suveranitate şi de încredere în noi înşine”, a susţinut fostul ministru ministru de externe, citat de ziarullumina.ro

Parlamentul României a adoptat, astăzi, 2 aprilie 2024, cu o largă majoritate de voturi, o Declaraţie comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor reunite în şedinţă comună pentru a marca 20 de ani de la aderarea României la NATO şi 75 de ani de existenţă a Alianţei Nord Atlantice.

În document se subliniază că apartenenţa României la Alianţă reprezintă o garanţie a protecţiei cetăţenilor, a democraţiei şi libertăţilor individuale.

Este responsabilitatea noastră să continuăm să sprijinim aspiraţiile legitime ale altor state vulnerabile din vecinătatea noastră, cum sunt Ucraina şi Republica Moldova să adere la aceste valori, se mai arată în declaraţie.

Sursa foto: Adevarul