„Ziua de 10 mai, sărbătoare naţională, este un prilej de a rememora faptele luminoase legate de istoria Casei Regale și a Țării noastre, precum şi de a arăta că Biserica Ortodoxă Română este păstrătoare a memoriei naționale şi a comuniunii între generaţiile trecute, prezente şi viitoare. Deviza Casei Regale, Nihil sine Deo (Nimic fără Dumnezeu), este o mărturie a valorilor spirituale şi eterne, pe care le-au apărat şi promovat Domnitorii şi Regii poporului român de-a lungul istoriei.

Totodată, ziua de 10 mai este declarată de Parlamentul României ca fiind şi Ziua Independenței Naționale a României.

În anul 2026, în ziua de 10 mai, se împlinesc 160 de ani (1866-2026) de la sosirea oficială în România a Regelui Carol I, cel care a contribuit în mod deosebit la obţinerea independenţei ţării noastre. În acest sens, la Catedrala Patriarhală istorică, astăzi, duminică, 10 mai, sunt comemorați, cu respect şi evlavie, Regele Carol I şi Regina Elisabeta, Regele Ferdinand şi Regina Maria, Regele Carol al II-lea şi Regina Elena, Regele Mihai I şi Regina Ana.

Adresăm întregii Familii Regale a României felicitări, binecuvântări şi calde urări de sănătate şi ne rugăm Domnului nostru Iisus Hristos să ne ajute să păstrăm şi să promovăm valorile unității, libertății şi identității naţionale, moștenite de la înaintași, ca fiind simboluri ale demnității poporului român, spre binele României şi bucuria românilor de pretutindeni.”

Cu stimă şi binecuvântare,

Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Sursa foto: Ziarul Lumina

Un articol de Conf. Univ. Dr. Viorica Rădoi

Fiecare dintre noi poartă în celulele sale un „plan” al organismului, numit ADN. Acesta conține genele – mici secvențe de informație care influențează modul în care funcționează corpul nostru: de la culoarea ochilor până la felul în care reacționăm la anumite boli.

Uneori, în aceste gene pot exista mici variații. Cele mai multe sunt inofensive, însă unele pot crește riscul de a dezvolta anumite afecțiuni. Este important de subliniat faptul că aceste variații nu înseamnă că boala va apărea cu siguranță, ci doar că există o predispoziție.

Cum funcționează testele genetice

Testarea genetică presupune analiza ADN-ului dintr-o probă simplă, de sânge sau salivă. În laborator, specialiștii caută anumite modificări cunoscute, asociate cu boli sau cu un risc crescut pentru acestea. De exemplu, există gene legate de riscul pentru unele tipuri de cancer sau pentru boli cardiovasculare. Identificarea acestor riscuri permite medicului să recomande controale mai frecvente sau măsuri preventive adaptate fiecărei persoane.

Un alt domeniu important este cel al bolilor rare, care sunt adesea de cauză genetică. În astfel de situații, testarea poate aduce un diagnostic clar, după perioade lungi în care simptomele nu au avut o explicație precisă.

Medicina personalizată – tratamentul potrivit pentru fiecare

Un aspect tot mai important este modul în care genetica ajută la alegerea tratamentului. Nu toți pacienții răspund la fel la aceleași medicamente. Unele persoane metabolizează mai rapid sau mai lent anumite substanțe, ceea ce poate influența eficiența tratamentului sau apariția reacțiilor adverse. Prin analiza genetică, medicii pot adapta uneori tratamentul, alegând medicamentul și doza cele mai potrivite pentru fiecare pacient. Această abordare este numită „medicină personalizată”.

Ce putem face concret cu aceste informații

Cunoașterea unei predispoziții genetice poate deveni un sprijin practic, sens în care se recomandă:

• efectuarea de controale medicale regulate, mai ales dacă există risc crescut;
• adoptarea unui stil de viață echilibrat (alimentație, mișcare, evitarea fumatului);
• monitorizarea atentă a unor parametri, precum tensiunea arterială sau nivelul colesterolului.

Este esențial de reținut faptul că factorii de mediu și stilul de viață au un rol major. Genele pot indica o vulnerabilitate, dar felul în care trăim influențează în mod decisiv evoluția sănătății. Informația genetică trebuie folosită cu discernământ. Ea nu trebuie să devină motiv de teamă sau de etichetare, ci un instru­ment pentru prevenție și grijă față de sine.

(Material realizat de Centrul de Inovație și e-Health din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, preluat din ziarullumina.ro)

Sursa foto: ziarullumina.ro/UMFCD

Aproape opt din zece români au redus cheltuielile neesenţiale în prima parte a acestui an, iar peste jumătate au amânat achiziţiile importante, pe fondul creşterii costului vieţii şi al incertitudinilor economice, arată un sondaj realizat de tbi bank în aprilie, preluat de Agerpres și citat de ziarullumina.ro

„(…) Pentru a face faţă presiunilor financiare din ultimele luni, peste 77% dintre ei au luat decizia să reducă drastic cheltuielile neesenţiale, iar aproape 57% au amânat achiziţii importante”, arată sondajul realizat pe un eşantion de 1.006 angajaţi la nivel naţional.

Imaginea de ansamblu arată o stabilitate financiară fragilă, în care majoritatea românilor resimt o deteriorare sau stagnare a situaţiei personale. Astfel, aproape 40% dintre respondenţi spun că situaţia lor este stabilă, dar mai slabă decât anul trecut, în timp ce aproape un sfert o percep ca fiind neschimbată. De cealaltă parte, peste 13% declară că se confruntă cu o situaţie instabilă şi mai dificilă decât anul trecut.

„Capacitatea românilor de a-şi acoperi cheltuielile curente rămâne în acest context limitată. Aproape 48% dintre respondenţi spun că veniturile le acoperă cheltuielile lunare doar la limită, în timp ce aproape 30% reuşesc să le acopere complet şi să mai rămână cu bani”, susţin autorii sondajului.

Sursa foto: pexels.com/ziarullumina.ro