Creştini ortodocşi şi greco-catolici sunt astăzi în Vinerea Mare, în care îşi amintesc de moartea lui Iisus Hristos pe cruce şi de aşezarea lui în mormânt.

Vinerea mare este ziua în care Iisus Hristos, fiul lui Dumnezeu, făcut om, a trăit cea mai tragică dintre experienţele umane: moartea. A fost răstignit între doi tâlhari, acuzat de blasfemie şi împotrivire faţă de autoritatea romană.

Conform textelor evanghelice, în momentul când Iisus şi-a dat duhul pe cruce, Pământul s-a cutremurat şi cerul s-a întunecat. După ce a fost coborât de pe cruce, Iisus a fost aşezat în mormântul oferit de Iosif din Arimateea, un înstărit al vremii.

Îngroparea lui Iisus este simbolizată astăzi de aşezarea Sfântului Epitaf în mijlocul bisericilor şi apoi de purtarea lui în jurul sfintelor lăcaşuri. Această procesiune are loc la denia din această seară, când se cântă Prohodul Domnului, cântarea de înmormântare a lui Iisus.

Vinerea Mare este zi aliturgică, adică nu se săvârșește niciuna dintre cele trei Sfinte Liturghii.

Ceremonia principală din aceasta zi este scoaterea Sfântului Epitaf din altar și așezarea lui pe o masă în mijlocul bisericii. Prin scoaterea Sfântului Epitaf retrăim coborârea de pe Cruce a lui Hristos și pregătirea Trupului Său pentru înmormântare.

Seara se cântă Prohodul și se înconjoară biserica cu Sfântul Epitaf. Este o procesiune de înmormântare. Epitaful pe care îl poartă preoții ajutați de credincioși simbolizează trupul Mântuitorului.

Obiceiuri şi tradiţii în această zi

Se spune că pe cei ce trec de trei ori pe sub Sfântul Aer nu-i doare capul, mijlocul și șalele în cursul anului, iar dacă își șterg ochii cu marginea epitafului nu vor suferi de dureri de ochi.

Acestei zile i se spune și Vinerea Seacă, pentru că bătrânele posteau post negru, iar seara, la Denia Prohodului Domnului, luau anafura de la biserică.

După cântarea Prohodului Domnului se înconjoară de trei ori biserica de tot soborul, cu Sfântul Epitaf, care apoi este așezat pe masa din mijlocul bisericii. La terminarea slujbei, femeile merg la morminte, aprind lumânări și își jelesc morții.

La sfârșitul slujbei, era obiceiul ca preotul să împartă florile aduse, care erau considerate a fi bune de leac.

Lumea, în trecut, pleca acasă cu lumânările aprinse pe drum, ca să afle și morții de venirea zilelor mari. Ocoleau casa de trei ori și intrând, se închinau, făceau câte o cruce cu lumânarea aprinsă către cei patru pereți sau doar la grinda de la intrare și păstrau lumânarea pentru vremuri de primejdie, potrivit curieruldestiri.ro

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, a transmis un mesaj în care îndeamnă cu ocazia Sfintelor Paști la „iubire smerită și milostivă, iertare și bucurie” față de cei din jurul nostru, ca daruri ale lui Hristos Cel înviat.

Iubirea smerită şi milostivă este mai tare decât păcatul şi moartea!

„După ce a serbat, împreună cu ucenicii Săi, Paştele iudaic, Domnul Iisus Hristos a instituit, Joi seara, un Paşte nou, la Cina cea de Taină, prin care anticipa taina morţii Sale jertfelnice pe Cruce din ziua de Vineri şi Învierea Sa a treia zi (Duminică), pentru a dărui lumii viaţa veşnică. De aceea, Sfântul Apostol Pavel spune: „Paştele nostru Hristos S-a jertfit pentru noi” (1 Corinteni 5, 7).

Centrul sărbătorii Paştelui iudaic este celebrarea minunii trecerii poporului evreu, condus de Moise, prin Marea Roșie, ca pe uscat, pentru eliberarea poporului evreu din robia Egiptului. Însă, la sărbătoarea Paştelui creştin, Biserica noastră celebrează trecerea lui Hristos cu trupul prin jertfa sângeroasă a morţii Sale pe Cruce şi Învierea Sa din morţi cu trupul, pentru a intra în viaţa cerească veşnică din Împărăţia cerurilor.

Prin iubirea Sa smerită şi milostivă, Domnul Iisus Hristos arată pe Cruce ascultare smerită faţă de Dumnezeu şi iertare milostivă faţă de cei ce L-au răstignit. Astfel, Domnul Hristos „ridică” sau vindecă păcatul neascultării protopărinţilor Adam şi Eva spre mântuirea lumii şi, totodată, înlocuieşte violenţa ucigătoare cu iubirea pacificatoare.”

„Sărbătoarea Sfintelor Paşti ne cheamă pe toţi să arătăm în jurul nostru iubire smerită şi milostivă, iertare, pace şi bucurie, ca fiind daruri ale lui Hristos Cel înviat.

Dorim tuturor românilor din România, de lângă frontierele ei şi din diasporă, pace şi bucurie, sănătate şi fericire, dimpreună cu urarea pascală:

Hristos a înviat!

Adevărat a înviat!”

† Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Mesaj transmis cu prilejul sărbătorilor Sfintelor Paşti – 2025

Sursa foto: Ziarul Lumina

Creştinii ortodocşi şi catolici sunt în Joia Mare, ziua în care îşi amintesc de Cina cea de Taină, de arestarea şi judecarea lui Iisus Hristos de către autoritatea religioasă şi politică a vremii.

Conform Evangheliilor, Iisus Hristos a instituit în această zi Sfânta Liturghie, s-a smerit spălând picioarele ucenicilor şi a fost arestat în urma trădării lui Iuda.

În biserici se oficiază, în această seară, Denia celor 12 Evanghelii, care evocă ultimele momente din viaţa lui Iisus Hristos până la răstignire.

Sursa foto: Ziarul 21