Actualitate
Astăzi se împlinesc 135 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu. Cauza reală a dispariției sale
Mihai Eminescu, considerat cel mai mare poet român, a decedat în condiții controversate și încă neelucidate la data de 15 iunie 1889, la ora 3 dimineața, în clinica doctorului Șuțu. A fost înmormântat în cimitirul Bellu din București, sicriul său fiind purtat pe umeri de patru elevi de la Școala Normală de Institutori.
Mihai Eminescu a dispărut la fel de enigmatic cum a trăit
La 135 de ani după moartea lui Eminescu, cauzele exacte ale decesului său rămân neclare. Înainte de a muri, Eminescu fusese internat într-un centru de sănătate din cauza unui presupus acces de nebunie. Cu timpul, s-a descoperit că unele diagnostice date de medici erau eronate și nu se bazau pe simptome reale. Deși i s-a pus diagnosticul de sifilis, Eminescu nu prezenta simptomele acestei boli. În acea perioadă, neexistând un tratament specific, medicii l-au supus unui tratament-șoc cu mercur. O substanță cunoscută pentru toxicitatea sa chiar și în doze mici. Viața poetului în perioada aceasta a fost marcată de internări repetate în ospicii, influențate de dorința adversarilor săi de a-i face rău. Nici familia, nici iubita sa, Veronica Micle, nu au primit informații adecvate despre starea sa de sănătate din partea medicilor, potrivit evz.ro
La 15 iunie 1889, în sanatoriul de boli mintale al doctorului Șuțu, situat pe Strada Plantelor din București, la ora 4 dimineața, Mihai Eminescu, marele poet român, a decedat pe un pat metalic, la vârsta de 39 de ani. Ultima sa dorință, un simplu pahar cu lapte, i-a fost adus de medicul de serviciu, care l-a introdus prin deschizătura metalică a camerei în care își petrecuse ultimele ore. Eminescu i-ar fi mărturisit exclusiv celui care i-a îndeplinit dorința că se simte epuizat.
Moartea lui Eminescu
În ziua următoare, 16 iunie, a fost oficializat decesul său. Medicii Șuțu și Petrescu au pregătit raportul oficial, ambiguu, care nu a clarificat cauza exactă a morții poetului. Ei au semnalat doar simptome ale unei tulburări psihice. Fără a menționa probleme fizice. Mai mult, în urma autopsiei efectuate de doctorul Tomescu și ulterior de Marinescu de la laboratorul Babeș, creierul poetului nu a putut fi studiat. Din cauza unei neglijențe care a dus la descompunerea rapidă a acestuia, lăsat pe o fereastră deschisă.
Medicul Tomescu a scris unui ziarist ieșean, explicând că nu poate oferi multe detalii despre creierul lui Eminescu, deoarece acesta fusese adus într-o stare avansată de descompunere.
”Din nefericire, nu aş putea să vă dau multe informaţii în privinţa creierului marelui şi nefericitului poet Eminescu. Creierul mi s-a adus de la Institutul Şuţu într-o stare de descompunere care nu permitea un studiu fin al structurii circumvoluţiunilor”, îi scria medicul unui ziarist ieşean.
Un mister medical
Doctorul Tomescu, unul dintre medicii care l-a îngrijit, a scris în jurnalul său că sfârșitul său nu părea iminent, având în vedere starea generală bună. Un incident minor (Eminescu fiind lovit în cap cu o piatră de către un alt pacient) a agravat starea sa și a accelerat decesul. După autopsie, același medic a notat că Eminescu nu suferea de sifilis, ci de oboseală cerebrală și surmenaj intelectual, menționa ”Evenimentul Istoric”.
Eminescu a fost înmormântat după două zile
Corpul său a fost depus mai întâi la biserica „Sfântul Gheorghe cel Nou” din București, pe un catafalc decorat cu ramuri de tei, înconjurat de coroane trimise de Academia Română, prieteni și mesaje. Înmormântarea, care a avut loc după ora 17.00, a fost descrisă de Titu Maiorescu într-o scrisoare adresată Emiliei Hempel, sora sa.
Titu Maiorescu, în jurnalul său, a notat la data decesului: „Astăzi a murit Eminescu, în institutul de alienați, de o embolie. Luceafărul poeziei românești, poetul nepereche…”. George Călinescu, criticul literar, a remarcat: „Astfel se stinse în al optulea lustru de viață cel mai mare poet, pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc.” Sora sa, Harietta, a anunțat că a murit „în cea din urmă mizerie”. Moartea lui Eminescu a produs o tristețe națională.

Sursa foto: Casa de Monede Romania
Actualitate
Aflat în străinătate, un bărbat și-a amenințat partenera de viață printr-o aplicație de mesagerie
La data de 6 august 2026, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 8 Flămânzi au emis ordin de protecție provizoriu față de un bărbat, de 46 de ani, pentru faptul că, în timp ce se afla pe teritoriul altui stat, și-ar fi amenințat partenera, prin intermediul unor mesaje transmise printr-o aplicație de mesagerie, creându-i acesteia o stare de temere.
Ordinul de protecție a fost emis pe o perioadă de 5 zile, iar bărbatul are obligația de a nu reveni la domiciliul comun, întrucât trebuie să păstreze o distanță de 50 de metri față de locuință și față de partenera sa.
Mai mult decât atât, a fost dispusă și măsura monitorizării electronice, urmând ca acestuia să îi fie montat un dispozitiv de monitorizare la revenirea în țară.
În situația în care nu sunt respectate aceste obligații, se vor demara cercetări pentru infracțiunea de încălcare a ordinului de protecție, iar față de bărbat poate fi dispusă o măsură privativă de libertate.
Măsurile de siguranță care se pot lua în cazul violenței în familie
Măsurile de siguranţă au ca scop eliminarea stării de pericol public şi prevenirea infracţionalităţii în general.
Astfel, Legea nr. 217/2003 Rep., pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, prevede instituirea Ordinului de protecţie. Potrivit prevederilor art.23, ordinul de protecţie reprezintă hotărârea emisă de instanţa de judecată cu caracter provizoriu, prin care aceasta dispune, la solicitarea unei persoane a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei, una sau mai multe dintre următoarele măsuri/obligaţii/interdicţii:
- evacuarea temporară a agresorului din locuința familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;
- reintegrarea victimei, și după caz, a copiilor în locuința familiei;
- obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de copiii acesteia sau față de alte rude ale acesteia, ori față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ ale victimei.
- interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau orice alt mod cu victima.
Victima violenței în familie se poate adresa:
- Poliției pentru a depune o plângere;
- unei unități spitalicești, pentru a primi îngrijiri medicale;
- Medicului legist pentru a obține certificat medico legal;
- Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului pentru a beneficia de servicii sociale complexe, mai ales în cazul în care sunt implicați copiii victimei.
Sursa foto: sursazilei.ro
Actualitate
Șoferiță cu mult tupeu: a fost reținută de polițiști pentru conducerea unui vehicul sub influența alcoolului
La data de 6 august 2026, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 3 Hlipiceni au emis ordonanță de reținere pentru 24 de ore, pe numele unei femei, de 49 de ani, din comuna Todireni, cercetată pentru comiterea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului.
În urma probatoriului administrat, s-a stabilit faptul că, în aceeași zi, aceasta ar fi condus un autoturism, în localitatea Todireni, fiind sub influența băuturilor alcoolice.
La testarea cu aparatul etilotest a rezultat o valoare de 1,43 mg/l alcool pur în aerul expirat.
Femeia a fost reținută pentru 24 de ore și introdusă în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă Botoșani.
Sursa foto: tvrinfo.ro
Actualitate
Știați că oamenii care trăiesc astăzi sunt împărțiți în generații distincte? (foto)
Fiecare grup a fost modelat de evenimentele, tehnologiile și mentalitățile timpului în care a crescut — de la oameni marcați de războaie până la copii care învață cu ajutorul inteligenței artificiale.
- Generația Silențioasă (1926–1945)
Formată în anii crizei și ai conflictelor mondiale, această generație a învățat disciplina, economia și respectul pentru tradiții. Sunt oameni discreți, stabili și extrem de muncitori.
- Baby Boomers (1946–1964)
Au venit pe lume în perioada de prosperitate de după război. Optimiști și dedicați carierei, mulți dintre ei au lucrat o viață întreagă în același loc.
- Generația X (1965–1979)
Crescuți între analog și digital, sunt independenți, pragmatici și adesea sceptici. Au prins televizoarele cu tub, casetele, dar și începuturile internetului.
- Millennials (1980–1994)
Generația care a crescut odată cu internetul. Sunt adaptabili, orientați spre colaborare și pun mare preț pe echilibrul dintre muncă și viața personală.
- Generația Z (1995–2009)
Primii adevărați nativi digitali. Pentru ei, tehnologia e instinctivă. Sunt rapizi în gândire, autentici și obișnuiți să se adapteze constant.
- Generația Alpha (2010–2024)
Copiii lumii hiperconectate. Învăță aplicații educaționale de mici, folosesc realitate augmentată și interacționează natural cu roboți sau AI.
- Generația Beta (2025–2039)
Va fi primul grup care va trăi complet într-o societate dominată de automatizare și inteligență artificială — în educație, sănătate, transport, muncă și divertisment. Pentru ei, tehnologia avansată va fi pur și simplu normalitatea de zi cu zi.

Sursa: Atlas Geografic
Sursa foto/rowebmedia.ro




