Actualitate
A început Postul Paștelui, o perioadă de reflecție și iubire divină
Postul Paștelui, cunoscut și sub numele de Postul Mare, este cel mai lung și mai aspru post din calendarul ortodox. În 2025, această perioadă începe pe 3 martie și se încheie pe 19 aprilie, având o durată de 40 de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor, totalizând astfel 48 de zile.
Semnificația Postului Paștelui
Postul Mare este o perioadă de reflecție, de pocăință și pregătire sufletească pentru Învierea Domnului. Această călătorie spirituală ne oferă ocazia de a ne curăța sufletul și de a ne apropia mai profund de Dumnezeu.
În tradiția creștină, Postul Mare evocă cele 40 de zile petrecute de Iisus în pustie, precum și suferințele Sale dinaintea Răstignirii. Prin post și rugăciune, credincioșii refac simbolic acest drum al purificării, pregătindu-se pentru cea mai importantă sărbătoare a creștinismului: Paștele.
Preafericitul Părinte Daniel, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a subliniat că scopul postului nu este de a impresiona pe cei din jur, ci de a intensifica legătura cu Dumnezeu. „Nu postim pentru a fi văzuți sau lăudați de oameni, ci postim ca să-L iubim mai mult pe Dumnezeu”, a declarat acesta, potrivit agenției de știri Basilica.
Șase săptămâni de pregătire spirituală
Postul Paștelui durează șase săptămâni, rememorând perioada de post ținută de Iisus Hristos după Botezul Său în Iordan. Un aspect special al acestui an este faptul că toți creștinii vor sărbători Paștele în aceeași zi, pe 20 aprilie.
Sensul profund al postului
În cadrul Sfintei Liturghii oficiate la Paraclisul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” de la Reședința Patriarhală, Patriarhul României a explicat că postul este o ofrandă de sine adusă lui Dumnezeu, reflectând dorința de sfințire a sufletului și trupului. „Postul, ca diminuare a hranei și băuturii sau ca renunțare la ele, este motivat de evlavia și iubirea față de Dumnezeu”, a spus Preafericitul Daniel, potrivit sursei oficiale a Patriarhiei, agenția de știri Basilica.
Rugăciunea și postul: o legătură inseparabilă
Patriarhul Daniel a detaliat importanța rugăciunii alături de post, subliniind că o relație spirituală autentică cu Dumnezeu trebuie să fie centrul și hrana sufletului credinciosului. „Cine postește, dar nu se roagă, nu se sfințește, pentru că nu adună lumină spirituală în suflet. Cine postește, dar nu se roagă, realizează doar un exercițiu biologic și psihologic”, a adăugat acesta.
Postul ca alegere conștientă pentru valori spirituale
Patriarhul Daniel a subliniat că adevăratul scop al postului este de a ridica ființa umană deasupra valorilor pământești și de a îmbrățișa bunurile spirituale. „Domnul Iisus Hristos ne îndeamnă, zicând: «Nu vă adunați comori pe pământ, unde molia și rugina le strică», referindu-se la lucrurile efemere și nesigure ale lumii materiale”, a concluzionat Preafericitul Părinte Daniel.
Tradiții și obiceiuri specifice Postului Paștelui
De-a lungul timpului, Postul Mare a devenit o perioadă bogată în tradiții și obiceiuri, fiecare având o semnificație aparte:
- „Lăsatul secului” marchează trecerea spre post printr-o masă îmbelșugată, adunând întreaga familie, pentru un moment de comuniune.
- Curățenia de primăvară, practicată în numeroase regiuni, simbolizează nu doar ordinea exterioară, ci și purificarea sufletească înaintea Paștelui.
- Săptămâna Patimilor este un moment de profundă trăire spirituală, marcat prin slujbe speciale, precum Denia celor 12 Evanghelii și Prohodul Domnului.
- Postul negru din Vinerea Mare este un act de profundă smerenie, mulți credincioși alegând să-l respecte și să treacă pe sub Sfântul Epitaf, în semn de evlavie.
Prin urmare, Postul Paștelui reprezintă mai mult decât o simplă renunțare la anumite alimente; este o perioadă de introspecție, rugăciune și apropiere de Dumnezeu.
Prin post, credincioșii se pregătesc nu doar trupește, ci și sufletește pentru marea sărbătoare a Învierii Domnului, un moment al speranței și al luminii în credința creștină.
Sursa foto: Adevarul
Actualitate
Alimente cu efecte benefice asupra funcției nervoase
Alcătuirea și buna funcționare a oricărui organism viu, inclusiv a celui uman, sunt condiționate într-o mare măsură de hrana consumată. Unul dintre cele mai sensibile organe din acest punct de vedere este creierul, el fiind responsabil nu doar de procesele cognitive, ci și de impactul pe care alimentația îl are asupra stării psihoemoționale. Deși nu există alimente „magice” pentru sănătatea creierului, pentru memorie și acuitatea gândirii, totuși unele alimente pot fi mai bune pentru creier datorită conținutului în vitamine, antioxidanți, acizi grași omega-3 și alți nutrienți. Impactul pozitiv al altora se datorează asigurării echilibrului între sinteza, eliberarea și acțiunea neurotransmițătorilor.
Fără a împărți alimentele în „bune” și „rele”, putem totuși să le cunoaștem pe cele care susțin sănătatea creierului și a organismului, în general, și să le consumăm mai des, alegând să le evităm sau să le limităm pe cele cu mai puține astfel de calități.
Fructele conțin multe minerale și vitamine benefice pentru sănătatea și buna funcționare a creierului. Ele conţin totodată fibre, importante pentru sănătatea intestinală și diversitatea microbiomului, având impact asupra creierului prin intermediul nervului vag. Numeroasele molecule cu activitate antioxidantă din fructe contribuie la îndepărtarea radicalilor liberi care pot vătăma celulele țesutului nervos și care, în timp, pot favoriza degenerarea neuronilor, proces ce stă la baza unor afecțiuni precum Parkinson și Alzheimer.
Toate fructele sunt valoroase din punct de vedere nutrițional și cu cât meniul este mai variat, cu atât câștigul este mai mare. Un studiu publicat în iunie 2026, la care au participat peste 2.000 de voluntari adulți, a arătat că persoanele cu nivele sangvine de vitamina C mai mici tind să aibă mai puțină substanță cenușie și sinapse mai slabe între neuronii din regiuni ale creierului implicate în procese de memorare și atenție. Alte studii anterioare sugerează că persoanele cu un nivel mai mare de vitamina C prezintă riscuri mai mici de dezvoltare a unor disfuncții cognitive.
Compuşi cu activitate antioxidantă
Majoritatea animalelor sintetizează vitamina C pornind de la glucoză, dar există câteva specii pentru care este esențial aportul acesteia din dietă: porcușorii de Guineea și capibara, liliecii și păsările fructivore, primatele (cimpanzeii, gorilele, urangutanii) și oamenii. Vitamina C este o vitamină cu roluri multiple în organism. Este implicată în reacțiile de sinteză a colagenului, a unor neurotransmițători, precum norepinefrina și serotonina, și a L-carnitinei, aceasta din urmă fiind esențială în transportul acizilor grași la celule în vederea obținerii energiei. De asemenea, vitamina C este un antioxidant important, neutralizând radicalii liberi, susține funcția imunitară și asigură absorbția fierului non-hemic, adică a fierului provenit din surse vegetale. Cele mai bogate surse de vitamina C sunt fructele proaspete sau congelate, atât întregi, cât și sub formă de sucuri: piersici, papaya, portocale, grepfrut, căpșune, mango, kiwi, mure, pepene.
Și legumele conțin cantități importante de vitamina C: ardeiul gras, conopida fiartă, broccoli, varza, roșiile. Este important de ştiut faptul că vitamina C este una sensibilă, putând fi distrusă prin prepararea termică și depozitarea prelungită a alimentelor. Multe fructe și legume sunt, de asemenea, surse valoroase şi de beta-caroten, un alt compus cu activitate antioxidantă, fiind utilizat și ca precursor al vitaminei A funcționale, adică a retinolului, esențial pentru văz, imunitate, modularea expresiei genice și reglarea diviziunii celulare. Activitatea antioxidantă a beta-carotenului este una importantă la nivelul tuturor celulelor și țesuturilor, jucând un rol major mai ales în protecţia pielii de acțiunea radiațiilor UV.
Un studiu realizat în cadrul unei colaborări între universități din Italia, Spania și Columbia, publicat în anul 2023, evidențiază efectele benefice ale beta-carotenului asupra funcției cognitive. Autorii studiului subliniază însă faptul că aceste beneficii se observă nu ca urmare a acțiunii acestui compus singur, ci în sinergie cu alți micronutrienți, precum vitamina E, vitamina C, zincul și/sau seleniul, după perioade ce se extind de la 16 săptămâni la 20 de ani. Această observație este una valoroasă, deoarece aduce în atenție faptul că nu administrarea unor suplimente alimentare este cea care ne asigură starea de sănătate, ci o alimentație variată, ca parte a unui stil de viață sănătos. Între cele mai bogate surse de beta-caroten se numără sucul de morcovi, cartofii dulci, spanacul gătit, morcovii, pepenele roșu, papaya, roșiile, dovleacul plăcintar, varza.
Beneficiile grăsimilor nesaturate
Fructele și legumele ar trebui să fie prezente în dieta noastră zilnică: 2-3 porții de fructe și 5 porții de legume. O porție de fructe este echivalentul unui măr de dimensiune medie, iar o porție de legume este echivalentul unei roșii de dimensiuni medii. Însă fructele și legumele nu sunt singurele alimente cu efecte benefice asupra funcției nervoase. Un clasament al celor mai bogate 10 surse de antioxidanți, per porție, include: murele, nucile europene, căpșunele, anghinarea gătită, merișoarele, cafeaua, zmeura, nucile pecan, afinele și cuișoarele măcinate. Următoarele 3 locuri sunt ocupate de sucul de struguri, ciocolată neagră și vișine. Alături de anghinare, alte legume bogate în antioxidanți sunt varza, spanacul, broccoli, conopida, ceapa, ardeii iuți, pătrunjelul. Din nefericire, însă, foarte mulți români nu consumă zilnic fructe și legume.
Pentru a ne obișnui cu un consum zilnic de legume, putem începe cu o salată de frunze la care adăugăm bucăți din alte legume, precum două-trei buchețele de broccoli și o jumătate de roșie. O altă variantă este cea a îmbogățirii omletelor cu legume: putem sota în apă o jumătate de ceapă, o jumătate de ardei gras și o porție de spanac congelat, adăugăm apoi puțin ulei de măsline sau de rapiță și oul bătut. Pentru un plus de proteine, fibre, acizi grași esențiali și antioxidanți, putem adăuga și una-două lingurițe de semințe variate (susan, negrilică, semințe de dovleac, in) și mirodenii, precum oregano, busuioc, boia, turmeric, piper.
Grăsimile nesaturate sunt o altă grupă de substanțe benefice pentru funcția cognitivă și pentru aparatul cardiovascular, având un impact pozitiv asupra valorilor colesterolului. Astfel de grăsimi găsim în măsline, avocado, nuci, semințe de chia, semințe de cânepă și în uleiurile extrase din acestea, dar și în ciocolata neagră și în diferite specii de pești. Cât privește alimentele și ingredientele pe care ar fi bine să le limităm la cantități mai mici, zahărul este unul dintre acestea. O sursă importantă de energie pentru corp și preferată de creier, zahărul consumat în cantitățile în care ni-l oferă astăzi produsele ultraprocesate – dulciuri, băuturi răcoritoare, produse de cofetărie etc. – a fost corelat cu scăderea memoriei și a capacității de gândire, dar și cu diabetul zaharat, bolile cardiovasculare și accidentul vascular.
(Un articol de Elena Blănaru/ziarullumina.ro)
Sursa foto: unsplash.com/ziarullumina.ro
Actualitate
Oferta educațională a Extensiei universitare Botoșani a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, sesiunea de admitere 2026 (foto)
În acest an, candidații pot opta pentru două programe de studii organizate la Botoșani:
- Licență – Administrație publică (ID) cu activități organizate în weekend și cu 25 de locuri cu taxă.
- Master – Negocieri – Relații publice (IF) cu activități didactice desfășurate modular și cu 7 locuri la buget și 20 de locuri cu taxă; acesta este primul program de masterat din domeniul științelor economice organizat la Extensia universitară Botoșani.
Introducerea programului de masterat reprezintă o etapă importantă în dezvoltarea ofertei universitare disponibile la Botoșani și răspunde interesului manifestat de absolvenți și de reprezentanți ai mediului instituțional și economic local pentru continuarea studiilor la nivel de masterat.
- Înscrierile se desfășoară în perioada 13–18 iulie 2026, prin platforma: https://eadmitere.uaic.ro.
Activitățile Extensiei universitare Botoșani și informațiile despre admitere, programele de studii și alte inițiativele pot fi consultate pe următoarele rețelele sociale:
- Facebook – https://www.facebook.com/extensiaUAIClaBT,
- LinkedIn – https://www.linkedin.com/company/uaic-botosani/
- Instagram – https://www.instagram.com/uaic_botosani/.

Actualitate
Noua sală de așteptare a Aeroportului Internațional „Ștefan cel Mare” din Suceava, dată în folosință (galerie foto)
Începând cu ziua de vineri, 17 iulie 2026, a fost dată în folosință noua sală de așteptare din care se vor îmbarca în aeronavele cu destinații Schengen pasagerii Aeroportului Internațional „Ștefan cel Mare” din Suceava.
Noua sală înlocuiește vechile containere în care, ani la rând, erau înghesuiți călătorii înainte să se poată urca în avioane.
Au fost scoase definitiv containerele și a fost ridicată, în doar câteva săptămâni, noua sală de așteptare, potrivit reprezentanților Consiliului Județean Suceava.
Aceasta este o soluție provizorie, până la finalizarea Terminalului nr. 3, de 11.000 mp, proiect aflat deja în procedură de licitație pentru desemnarea constructorului, precizează Gheorghe Șoldan, președintele Consiliului Județean Suceava.
Primii călători care au beneficiat de noua sală de îmbarcare au fost cei 239 de pasageri ai cursei Wizz Air Suceava – Baden-Baden.




-
Actualitatecu 10 ore in urmaOferta educațională a Extensiei universitare Botoșani a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, sesiunea de admitere 2026 (foto)
-
Actualitatecu 2 zile in urmaTânăr condamnat la închisoare cu executare pentru furt calificat
-
Actualitatecu 20 de ore in urmaNoua sală de așteptare a Aeroportului Internațional „Ștefan cel Mare” din Suceava, dată în folosință (galerie foto)
-
Actualitatecu 10 ore in urmaAlimente cu efecte benefice asupra funcției nervoase




