Piaţa financiar-bancară continuă să se redreseze după evoluţia negativă de săptămâna trecută.

Moneda naţională s-a apreciat marţi în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României (BNR) la 5,0991 lei, în scădere cu 0,02 bani faţă de cotaţia precedentă, de 5,0993 lei.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a coborât marți, 13 mai, la 7,20%, de la 7,31% cât se înregistra luni, conform datelor publicate de Banca Naţională.

Şi ROBOR la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a scăzut la 7,36%, de la 7,43% în şedinţa precedentă.

O scădere de 0,11 puncte procentuale a înregistrat şi indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC).

La rândul său, Bursa de Valori Bucureşti a deschis în creştere şedinţa de marți.

Indicele principal BET, care arată evoluţia celor mai lichide 20 de companii, înregistra o apreciere de aproximativ un procent, la fel ca BET+, care indică evoluţia celor mai lichide 43 de acţiuni de la Bursă, arată romania-actualitati.ro

Sursa foto: Forbes.ro

Renegocierea Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) este într-o etapă avansată, în urma discuţiilor intense care au fost deja purtate cu Comisia Europeană, potrivit ministrului investiţiilor şi proiectelor europene.

Într-un comunicat, Marcel Boloş precizează că întâlnirile programate în această săptămână la Bruxelles ar trebui să închidă aceste negocieri şi România să obţină până la finalul lunii acordul oficial al Comisiei pentru modificarea PNRR.

Printre modificările cerute de România se numără devansarea a 55 de jaloane, deja îndeplinite, aferente cererii de plată numărul 4 și creșterea valorii acesteia la 5,7 miliarde euro sau înlocuirea unor obiective de investiţii rămase în urmă cu altele realizabile până la 31 august 2026, finanțate până acum de la bugetul de stat.

• Renegocierea PNRR cu Comisia Europeană este extrem de complexă, potrivit ministrului Marcel Boloș, care speră într-o decizie finală favorabilă pe acest subiect a Consiliului ECOFIN în luna iulie.

Guvernul a aprobat în ședința de săptămâna trecută un memorandum prin care Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene este mandatat să continue procesul de renegociere a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), potrivit ziarullumina.ro

„De ce este important să continuăm modificarea PNRR? Pentru ca să avem timpul fizic necesar, până la 31 august 2026 să ducem la bun sfârşit modificările care vor fi negociate şi aprobate de către Comisia Europeană, iar în cadrul acestor modificări, obiectivul principal este ca grantul în valoare de 13,1 miliarde euro să îl absorbim în întregime, fără penalităţi. Aceasta înseamnă că ne asigurăm că obiectivele de investiţii sunt realizate şi implementate până pe 31 august 2026”, a precizat, joi, la finalul şedinţei de Guvern, ministrul investiţiilor, Marcel Boloş.

Potrivit Comisiei Europene, jaloanele din PNRR considerate neîndeplinite până în prezent vizează, printre altele, pensiile speciale, investiţiile pentru modernizarea infrastructurii feroviare şi dezvoltarea rețelelor de transport subteran din Bucureşti şi Cluj, reformele pentru managementul în domeniul transporturilor, îmbunătăţirea guvernanţei corporative a companiilor de stat. PNRR pentru România este de 28,5 miliarde euro (14,9 miliarde împrumuturi, 13,6 miliarde granturi nerambursabile) și acoperă 66 de reforme și 111 investiții, în jurul a 16 componente.

Sursa foto: romania-actualitati.ro

Reprezentanţii celor mai mari asociaţii de producători agricoli, FRULEG, OIPA şi LAPAR, au discutat zilele trecute cu reprezentanţii Ministerului Agriculturii despre criza din horticultură cauzată de episoadele de ger din această primăvară.

Aceștia au finalizat procesele-verbale de constatare a calamităţilor, care le vor permite estimarea bugetului pentru eventuale despăgubiri.

„Fără măsuri urgente, România riscă nu doar pierderea recoltei actuale, ci şi degradarea capacităţii de producţie pe termen lung. Dispariţia fructelor româneşti de pe rafturi va direcţiona banii consumatorilor spre importuri, afectând economia naţională”, au precizat reprezentanții asociației FRULEG.

Sursa foto: Ziarul Lumina