Un articol de Conf. Univ. Dr. Viorica Rădoi

Fiecare dintre noi poartă în celulele sale un „plan” al organismului, numit ADN. Acesta conține genele – mici secvențe de informație care influențează modul în care funcționează corpul nostru: de la culoarea ochilor până la felul în care reacționăm la anumite boli.

Uneori, în aceste gene pot exista mici variații. Cele mai multe sunt inofensive, însă unele pot crește riscul de a dezvolta anumite afecțiuni. Este important de subliniat faptul că aceste variații nu înseamnă că boala va apărea cu siguranță, ci doar că există o predispoziție.

Cum funcționează testele genetice

Testarea genetică presupune analiza ADN-ului dintr-o probă simplă, de sânge sau salivă. În laborator, specialiștii caută anumite modificări cunoscute, asociate cu boli sau cu un risc crescut pentru acestea. De exemplu, există gene legate de riscul pentru unele tipuri de cancer sau pentru boli cardiovasculare. Identificarea acestor riscuri permite medicului să recomande controale mai frecvente sau măsuri preventive adaptate fiecărei persoane.

Un alt domeniu important este cel al bolilor rare, care sunt adesea de cauză genetică. În astfel de situații, testarea poate aduce un diagnostic clar, după perioade lungi în care simptomele nu au avut o explicație precisă.

Medicina personalizată – tratamentul potrivit pentru fiecare

Un aspect tot mai important este modul în care genetica ajută la alegerea tratamentului. Nu toți pacienții răspund la fel la aceleași medicamente. Unele persoane metabolizează mai rapid sau mai lent anumite substanțe, ceea ce poate influența eficiența tratamentului sau apariția reacțiilor adverse. Prin analiza genetică, medicii pot adapta uneori tratamentul, alegând medicamentul și doza cele mai potrivite pentru fiecare pacient. Această abordare este numită „medicină personalizată”.

Ce putem face concret cu aceste informații

Cunoașterea unei predispoziții genetice poate deveni un sprijin practic, sens în care se recomandă:

• efectuarea de controale medicale regulate, mai ales dacă există risc crescut;
• adoptarea unui stil de viață echilibrat (alimentație, mișcare, evitarea fumatului);
• monitorizarea atentă a unor parametri, precum tensiunea arterială sau nivelul colesterolului.

Este esențial de reținut faptul că factorii de mediu și stilul de viață au un rol major. Genele pot indica o vulnerabilitate, dar felul în care trăim influențează în mod decisiv evoluția sănătății. Informația genetică trebuie folosită cu discernământ. Ea nu trebuie să devină motiv de teamă sau de etichetare, ci un instru­ment pentru prevenție și grijă față de sine.

(Material realizat de Centrul de Inovație și e-Health din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, preluat din ziarullumina.ro)

Sursa foto: ziarullumina.ro/UMFCD

Din ce în ce mai mulți oameni suferă de miopie, o afecțiune oculară caracterizată prin vedere neclară la distanță, iar lucrul acesta nu este legat doar de timpul prelungit pe care îl petrecem în fața ecranelor digitale.

O cauză de luat în seamă legată de apariția miopiei este inclusiv tendința omului modern de a petrece mai mult timp în casă sau alte spații închise în detrimentul timpului petrecut în aer liber, ceea ce afectează capacitatea de acomodare a ochiului pentru vederea la distanță, subliniază un studiu al cercetătorilor de la Catedra de Optometrie a Universității de Stat din New York, prezentat în revista științifică Cell Report și citat de ziarullumina.ro

Da, petrecerea unui timp prea îndelungat în casă afectează vederea, crescând riscul de miopie, în special la copii, din cauza lipsei luminii naturale și a focalizării constante la distanță mică. Expunerea prelungită la ecrane (tv, telefon) în spații închise provoacă oboseală oculară, ochi uscați și vedere încețoșată, oboseala cronică fiind o problemă comună.

Efectele principale ale timpului excesiv petrecut în interior:

• Creșterea riscului de miopie: Lipsa luminii solare naturale, care stimulează producția de dopamină în retină (ce ajută la prevenirea alungirii ochiului), este un factor major în dezvoltarea miopiei, avertizează specialiștii de la Regina Maria și euro-optics.ro.
• Oboseală oculară digitală: Utilizarea prelungită a dispozitivelor digitale, frecventă când stăm în casă, cauzează simptome precum usturime, ochi roșii, dureri de cap și vedere încețoșată.
• Sindromul ochiului uscat: Clipim mai rar când privim ecrane, ceea ce duce la lubrifierea insuficientă a ochilor, explică experții de la Videt.ro.

Recomandări pentru protejarea vederii:

Ieșiți afară: Petreceți timp în aer liber pentru a beneficia de lumină naturală, esențială pentru sănătatea ochilor, recomandă studiile citate de Regina Maria.

Regula 20-20-20: La fiecare 20 de minute, priviți la o distanță de 20 de picioare (aproximativ 6 metri) timp de 20 de secunde, sfătuiesc cei de la Videt.ro.

Reduceți timpul pe ecran: Limitați expunerea la ecrane și asigurați-vă că distanța de vizionare este adecvată.

Sursa foto: ipsos.com/stiripesurse.ro

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, ca for decizional, un proiect de lege potrivit căruia pacienţii asiguraţi au dreptul la o a doua opinie medicală plătită de sistemul de asigurări de sănătate.

Proiectul de act normativ instituie obligaţia medicului curant de a direcţiona şi programa pacientul la următoarea consultaţie sau investigaţie necesară stabilirii diagnosticului și garantează dreptul pacienţilor asiguraţi la o a doua opinie medicală pe baza investigaţiilor medicale existente sau suplimentar solicitate.

Sursa: Ziarul Lumina