Ziua Mondială a Mediului este marcată în calendar pe data de 5 iunie, în fiecare an, iar cu prilejul acesteia se face un apel la conștientizarea importanței respectării mediului înconjurător, dar și de a lua măsurile necesare pentru a-l proteja.

Evenimentul a început să fie sărbătorit din anul 1974, la inițiativa Organizației Națiunilor Unite (ONU), țara gazdă și tematica specifică schimbându-se anual.

Ziua Mondială a Mediului – 2025 are loc în Coreea de Sud, iar conferințele programate cu acest prilej vizează, în principal, stoparea poluării cu plastic la nivel global.

Ziua Mondială a Mediului este un apel la conștiință și responsabilitate. Protejarea naturii nu este un gest simbolic, ci o necesitate urgentă. Fiecare copac salvat, fiecare deșeu reciclat și fiecare pas făcut spre energie curată contează.

Campania globală „Beat Plastic Pollution”

Anul acesta, Ziua Mondială a Mediului ne cheamă la acțiune împotriva uneia dintre cele mai mari amenințări pentru natură și sănătatea noastră: poluarea cu plastic. Campania globală „Beat Plastic Pollution” ne arată că soluțiile există, fiind inspirate din natură, susținute de știință și puse în practică de oameni, organizații și guverne din întreaga lume.

Ziua Mediului are loc, în acest an, cu doar două luni înainte de reuniunea internațională pentru negocierea unui tratat global împotriva poluării cu plastic, un pas istoric în lupta pentru un viitor mai curat.

De ce este importantă tema din acest an?

În fiecare minut, echivalentul unui camion de gunoi plin cu plastic ajunge în oceane. Dar împreună putem schimba direcția: prin reducerea consumului de plastic de unică folosință, prin reciclare și prin adoptarea de obiceiuri durabile.

Cifre care dau speranță

• 1,45 miliarde de ambalaje SGR returnate de către consumatori în primele patru luni ale anului
• România are peste 500 de arii naturale protejate, acoperind aproape 23% din suprafața țării.
• În ultimii 3 ani, am accesat peste 2 miliarde de euro din fonduri europene pentru proiecte de mediu – stații de reciclare, reîmpădurire, infrastructură de apă și canalizare.
• Peste 13.000 hectare de pădure au fost reîmpădurite sau regenerate natural în 2024.
• Sistemul informatic SUMAL 2.0 contribuie activ la monitorizarea și trasabilitatea lemnului, fiind un model apreciat în Uniunea Europeană.
• Tot mai mulți români reciclează: în 2024, cantitatea de deșeuri colectate separat a crescut cu peste 25% față de anul precedent.

Sursa foto: Apele Române

La data de 2 iunie 1992, în timpul războiului din Transnistria, patrioții basarabeni Ilie Ilașcu, Andrei Ivanțoc, Tudor Petrov-Popa, Alexandru Leșco și Petru Godiac, au fost arestați și încarcerați de către separatiștii transnistreni, cu ajutorul serviciilor secrete ale Federației Ruse.

Membrii grupului au fost acuzați de „crime de război și acțiuni de terorism”, iar după mai multe luni de maltratări groaznice, în urma pronunțării sentinței din 9 decembrie 1993, Ilie Ilaşcu a fost condamnat la moarte, iar ceilalți membri la privațiune de libertate pe termene de la 2 la 15 ani.

Opinia publică internă și internațională a considerat procesul ca fiind incorect, deoarece de-a lungul lui nu s-a respectat prezumția de nevinovăție și au fost administrate mai multe probe „fabricate” pentru susținerea acuzațiilor. De fapt membrii grupului Ilașcu au fost condamnați pentru „delictul” de a fi luptat pentru independența și integritatea Republicii Moldova, succesoarea de drept a Republicii Socialiste Sovietice Moldovenești, devenită stat independent din 1991.

Trebuie amintit că imediat după declararea independenței Republicii Moldova, autoritățile ruse au contribuit la crearea unui regim separatist în regiunea Transnistriei, regiune care face parte din teritoriul Moldovei. Astfel, Rusia a continuat să susțină și susține și acum  din punct de vedere militar, politic şi economic regimul separatist de la Tiraspol, permițându-i  acestuia să obțină o largă autonomie față de Republica  Moldova.

În ceea ce privește  pe membrii grupului Ilașcu, ei au executat ani  grei de închisoare și au fost eliberați numai la presiunea opiniei publice internaționale și în urma unei decizii favorabile a Curţii Europene a Drepturilor Omului.

(lecția de istorie prezentată de profesorul Viorel Guțu)

Sursa foto: Stiri.md

În Oraşul Vechi din Ierusalim, o echipă de arheologi a descoperit urme ale unei grădini antice sub Biserica Sfântului Mormânt, unul dintre cele mai sfinte lăcaşuri ale creştinătăţii.

Descoperirea, care pare să ofere o legătură directă cu relatările din Evanghelie, a stârnit entuziasm în rândul cercetătorilor și al credincioșilor deopotrivă, notează Times of Israel, citat de ziarullumina.ro

Specialiştii au ajuns la concluzia că, în urmă cu aproximativ două mii de ani, pe terenul unde se află astăzi Biserica Sfântului Mormânt creşteau măslini şi viţă-de-vie. Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan scrie că „au luat deci trupul lui Iisus şi l-au înfăşurat în giulgiu cu miresme, precum este obiceiul de înmormântare la iudei. Iar în locul unde a fost răstignit era o grădină, şi în grădină un mormânt nou, în care nu mai fusese nimeni îngropat. Deci, din pricina vinerii iudeilor, acolo L-au pus pe Iisus, pentru că mormântul era aproape” (Ioan 19, 40-42).

Prezenţa măslinilor şi a viţei-de-vie a fost confirmată prin analize arheobotanice şi de polen efectuate pe probe prelevate din săpăturile de sub pardoseala bazilicii antice. Deşi datarea cu radiocarbon nu a fost încă efectuată, se pare că straturile aparţin epocii precreştine.

Francesca Romana Stasolla, profesoară de arheologie la Universitatea din Roma și conducătoare a echipei de cercetare încă din 2022, a subliniat importanța acestei descoperiri: „Ştim că zona făcea parte din oraş pe vremea împăratului Adrian, când romanii au construit Aelia Capitolina. Cu toate acestea, pe vremea lui Iisus, oraşul nu se întindea până aici”.

Prima biserică din acest loc a fost construită în secolul al 4-lea, în timpul Sfântului Împărat Constantin cel Mare, în urma săpăturilor efectuate prin grija Sfintei sale mame, Elena. Complexul a fost incendiat de perşi, în secolul al 6-lea, şi apoi atacat de califul fatimid Al-Hakim, în 1009.

Prima restaurare semnificativă, efectuată sub conducerea cruciaţilor, în secolul al 12-lea, oferă clădirilor aspectul actual.

„Biserica stă pe o carieră, ceea ce nu ne surprinde, pentru că o mare parte din Oraşul Vechi al Ierusalimului se află pe piatră. Cariera era deja activă în epoca fierului. În timpul săpăturilor, am găsit ceramică, lămpi şi alte obiecte cotidiene care datează din acea perioadă”, a spus prof. Stasolla pentru Times of Israel.

Pe măsură ce a încetat exploatarea carierei, o parte din zonă a fost folosită pentru agricultură.

„S-au ridicat ziduri joase din piatră, iar spaţiul dintre ele a fost umplut cu pământ. Descoperirile arheobotanice au fost deosebit de interesante pentru noi, în lumina a ceea ce este menţionat în Evanghelia după Ioan, ale cărei informaţii sunt considerate a fi fost scrise sau culese de cineva familiarizat cu Ierusalimul acelor vremuri. Evanghelia menţionează o zonă verde între Golgota şi mormânt, şi am identificat aceste câmpuri cultivate”, a precizat prof. Stasolla.

În vremea Mântuitorului, fosta carieră era folosită şi ca loc de îngropare, cu mai multe morminte săpate în stâncă, la fel ca în alte zone ale Ierusalimului:

„Trebuie să ne imaginăm că, pe măsură ce cariera a fost abandonată progresiv, mormintele au fost sculptate la diferite niveluri. Zona, aşadar, a cunoscut mai multe înmormântări în acea perioadă. Împăratul Constantin a ales locul unde a fost descoperit mormântul în care fusese îngropat Iisus şi a săpat în jur zona care corespunde actualei rotonde, izolându-l de celelalte morminte”, a adăugat prof. Stasolla.

Tradiţia cunoaşte mai multe morminte în cadrul complexului Sfântului Mormânt, unul dintre ele atribuit chiar Sfântului Iosif din Arimateea, cel care I-a dăruit Domnului locul său de înmormântare gol.

În anul 2019, cele trei comunităţi religioase care administrează complexul Sfântului Mormânt – Patriarhia Ortodoxă, Custodia Romano-Catolică a Ţării Sfinte şi Patriarhia Armeană din Ierusalim – au fost de acord cu lucrările de renovare semnificativă a pardoselei ce datează în mare parte din secolul al 19-lea.

Sursa text/foto: Ziarul Lumina