Biserica Uspenia, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, care este monument istoric aflat pe teritoriul municipiului Botoșani, a fost ctitorită în anul 1552 de Elena Rareș, soția domnitorului Petru Rareș.

Ctitorii au urmărit modelul bisericii ștefaniene „Sfântul Nicolae”, într-o măsură mai accentuată decât la „Sfântul Gheorghe”.

Meșterii veacului al XVI-lea reproduceau planul și structura prototipului botoșănean până la elementele de detaliu. Spre exemplu, decorul calotei pronaosului a fost realizat cu nervuri ceramice dispuse după un desen simplificat, în formă de cruce. Turla cu 12 laturi, precum în cazul bisericii Mănăstirii Popăuți, a primit aceeași subliniere în compoziția exterioară, prin dubla bază stelată cu 8 (opt) colțuri. Decorul arhitectural, alcătuit din firide și ocnițe, a fost completat cu discuri smălțuite în culorile galben și verde și, probabil, cu zugrăveli policrome.

Restaurarea survenită între anii 1724-1725, prin grija lui Mihai Racoviță voievod, precede intervenția din 1819 (consemnată cu inscripție; la rându-i, premergătoare restaurării din 1912), care a oferit bisericii aspectul din zilele noastre, adăugându-se, pe latura de vest, un turn-clopotniță proporționat, în stil clasicist. Acolo s-a instalat, mai târziu, primul ceas public din Botoșani.

Corpul bisericii a fost unificat cu clopotnița prin ridicarea zidăriei triconcului la nivelul unei cornișe generale susținută de console, acoperindu-se, astfel, baza stelată inferioară a turlei.

Uspenia ilustrează două „faze” majore ale arhitecturii moldovenești: etapa primei jumătăți a veacului al XVI-lea, în care inovațiile decorului policrom îmbracă structurile tradiționale și clasicismul începutului de veac XIX.

Păstrarea Uspeniei, grija evitării transformărilor estetizante suferite de celelalte două ctitorii domnești, a permis efectuarea unei restaurări, cuprinderea, în linii mari, readucerea golurilor de ferestre la dimensiunile epocii, dezvelirea paramentului originar al primei etape privind construcția, păstrându-se contribuția de mare valoare a veacului al XIX-lea (inclusiv învelitorile de factură barocă).

Aici a fost botezat Mihai Eminescu (familia Eminovici locuia într-o casă situată în apropierea bisericii și îl avea ca duhovnic pe protopopul Ion Stamate); în curtea bisericii, o statuie întregește amintirea nemuritoarelor versuri lăsate nouă moștenire…

Sursa: facebook/Nicolae Tomescu Stachie

Sursa foto: Doxologia

Acea siluetă a poetului, contopită cu un copac, cu ramuri ce par gânduri și umbre care conturează o privire adâncă, nu este doar o imagine – este o creație plină de simțire și respect.

Născut în 1934 la Chișinău, Aurel David a fost pictor, grafician și sculptor, care a plecat dintre noi prea devreme, în 1984. Lucrarea sa, „Arborele Eminescu”, a devenit un simbol al artei care vorbește fără cuvinte, o adevărată rugăciune vizuală, nealterată de trecerea timpului sau de moda efemeră.

Sursa: facebook/Sufletul Moldovei

În comuna botoșăneană Vârfu Câmpului, se află un cătun ce se numeşte Dobrinăuţi – Hapăi şi este parte componentă a satului Lunca.

Simbolul cătunului Dobrinăuţi – Hapăi este o biserică mică de lemn, aparent nesemnificativă, pe care o găsim într-o poieniţă retrasă.

Bisericuţa din cătunul Hapăi are formă de navă şi a fost ridicată din bârne de stejar, încheiate la colţuri în coadă de rândunică şi aşezate pe tălpi de stejar.

Din cauza deselor mutări, bisericuţa stă cu tălpile aşezate doar pe câteva pietre, fără a avea o temelie solidă.

Iniţial, acoperişul era de şindrilă, aceasta fiind înlocuită, ulterior, cu tablă zincată. Exteriorul a fost blănit cu scândură, pentru o mai bună protecţie a interiorului. Pe acoperiş se păstrează crucile originale ale lăcaşului.

În această biserică s-au rugat sătenii de la Hapăi, până pe la începutul anilor 1900, când în satul Lunca s-a ridicat o biserică nouă, de zid.  Interiorul, modest, păstrează doar catapeteasma originală şi aceasta destul de deteriorată. Sfânta Masă este făcută dintr-un trunchi de copac.

Biserica  poartă hramul „Sfântului Ierarh Nicolae”, făcătorul de minuni.

Sursa/ foto: ziarullumina.ro