Biserica Uspenia, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, care este monument istoric aflat pe teritoriul municipiului Botoșani, a fost ctitorită în anul 1552 de Elena Rareș, soția domnitorului Petru Rareș.

Ctitorii au urmărit modelul bisericii ștefaniene „Sfântul Nicolae”, într-o măsură mai accentuată decât la „Sfântul Gheorghe”.

Meșterii veacului al XVI-lea reproduceau planul și structura prototipului botoșănean până la elementele de detaliu. Spre exemplu, decorul calotei pronaosului a fost realizat cu nervuri ceramice dispuse după un desen simplificat, în formă de cruce. Turla cu 12 laturi, precum în cazul bisericii Mănăstirii Popăuți, a primit aceeași subliniere în compoziția exterioară, prin dubla bază stelată cu 8 (opt) colțuri. Decorul arhitectural, alcătuit din firide și ocnițe, a fost completat cu discuri smălțuite în culorile galben și verde și, probabil, cu zugrăveli policrome.

Restaurarea survenită între anii 1724-1725, prin grija lui Mihai Racoviță voievod, precede intervenția din 1819 (consemnată cu inscripție; la rându-i, premergătoare restaurării din 1912), care a oferit bisericii aspectul din zilele noastre, adăugându-se, pe latura de vest, un turn-clopotniță proporționat, în stil clasicist. Acolo s-a instalat, mai târziu, primul ceas public din Botoșani.

Corpul bisericii a fost unificat cu clopotnița prin ridicarea zidăriei triconcului la nivelul unei cornișe generale susținută de console, acoperindu-se, astfel, baza stelată inferioară a turlei.

Uspenia ilustrează două „faze” majore ale arhitecturii moldovenești: etapa primei jumătăți a veacului al XVI-lea, în care inovațiile decorului policrom îmbracă structurile tradiționale și clasicismul începutului de veac XIX.

Păstrarea Uspeniei, grija evitării transformărilor estetizante suferite de celelalte două ctitorii domnești, a permis efectuarea unei restaurări, cuprinderea, în linii mari, readucerea golurilor de ferestre la dimensiunile epocii, dezvelirea paramentului originar al primei etape privind construcția, păstrându-se contribuția de mare valoare a veacului al XIX-lea (inclusiv învelitorile de factură barocă).

Aici a fost botezat Mihai Eminescu (familia Eminovici locuia într-o casă situată în apropierea bisericii și îl avea ca duhovnic pe protopopul Ion Stamate); în curtea bisericii, o statuie întregește amintirea nemuritoarelor versuri lăsate nouă moștenire…

Sursa: facebook/Nicolae Tomescu Stachie

Sursa foto: Doxologia

Evenimentul, organizat la mijlocul acestei săptămâni, a reunit reprezentanți ai sectorului HORECA, autorități și antreprenori locali, într-un dialog necesar despre provocările și oportunitățile din acest domeniu.

Printre principalele teme abordate au fost, după cum era de așteptat, impactul viitoarelor măsuri de austeritate în industria ospitalității, provocările la care sunt supuși antreprenorii din acest domeniu dar și cum s-a dezvoltat ramura turismului în România, în general, și la Botoșani, în special, în ultimii ani.

Într-un domeniu afectat serios în ultimii ani, este nevoie de stabilitate, predictibilitate și măsuri concrete de sprijin, au concluzionat participanții la eveniment.

Din partea Federației Patronatelor din Industria Ospitalității din România a participat secretarul general, Corina Martin.

Printre prioritățile actuale, care să conducă la revigorarea și dezvoltarea domeniului ospitalității la nivelul județului Botoșani, se numără următoarele:

• nevoia unui cadru fiscal echitabil care să ofere sprijin real acestor afaceri ce creează locuri de muncă, contribuind astfel la economia locală;
• importanța unui sistem diferențiat care să țină cont de specificul activității și care să ofere un sprijin real operatorilor locali;
• nevoia de stabilitate, predictibilitate și măsuri concrete de sprijin.

„Este de remarcat că Botoșaniul, tărâm verde, istoric, ecumenic și cultural, cu un potențial turistic deosebit, a fost ales ca destinație de mai mulți turiști anul trecut, comparativ cu anul 2023 și depunem toate eforturile ca acest trend să se păstreze și în 2025. Nu doar traseele turistice au contribuit la această creștere, ci și industria alimentară și a băuturilor, una din principalele ramuri economice ale județului, cunoscută pentru serviciile de calitate.

Pe lângă faptul că dispune de o rețea de spații de cazare de 4, 3 și 2 stele, cu o capacitate de 925 locuri, municipiul Botoșani a fost o prezență constantă la târgurile de turism din țară și din străinătate și a fost implicat în diverse proiecte cu finanțare europeană pe acest segment. Traseul „Eminescu – o cultură, o rută în zona transfrontalieră Botoșani – Bălți” sau includerea Cimitirului Armenesc în circuitul european al cimitirelor, sunt doar câteva exemple”, a transmis primarul municipiului Botoșani, Cosmin Andrei, prezent la conferință.

La rândul său, prefectul județului Botoșani, Dan Nechifor, a arătat că industria HORECA se află într-o dinamică accelerată la Botoșani, odată cu creșterea numărului de evenimente, competiții și manifestări culturale organizate aici.

„Inclusiv recentele olimpiade naționale ne-au arătat că, dincolo de capacitatea de organizare, ne confruntăm cu o provocare majoră: lipsa locurilor de cazare. Hotelurile și pensiunile existente nu reușesc să acopere integral cererea, mai ales în perioadele aglomerate. Este clar că acest sector are nevoie de dezvoltare, iar asta nu se poate face fără colaborare între autorități și mediul de afaceri”, a precizat Dan Nechifor

Un punct de vedere referitor la problemele cu care se confruntă operatorii din domeniul ospitalității a fost exprimat, în numele Consiliului Județean Botoșani, de vicepreședintele Dorin Birta, care a vorbit despre disponibilitatea și sprijinul instituției pe care o reprezintă în ceea ce privește crearea unui cadru propice dezvoltării afacerilor și a industriei HORECA, la nivel local.

„Pe parcursul anilor, pentru susținerea dezvoltării județului nostru pe toate palierele, inclusiv pe cel al domeniului HORECA și turismului, la nivelul Consiliului Județean am atras fonduri europene și guvernamentale, am alocat sume consistente și din bugetul județean pentru a moderniza și reabilita drumurile județene, având convingerea că atunci când ai drumuri bune și foarte bune, și investitorii vin mai ușor și turiștii vin în număr mai mare, afacerile merg mai bine, se creează locuri de muncă și crește nivelul de trai al botoșănenilor”, a declarat Dorin Birta.

Toți cei prezenți și-au exprimat speranța că, în această perioadă dificilă pe care o traversăm, în care se vorbește mult despre măsuri de austeritate în diverse forme, viitorul Guvern va avea înțelepciunea și discernământul de a găsi și de a implementa măsuri care să nu afecteze acest sector al economiei, reprezentat de industria ospitalitîții, care oricum duce o luptă continuă pentru a se menține viu și pentru a se dezvolta.

Astăzi, 15 iunie 2025, a avut loc prima ediție a Maratonului Nordului Botoșani, organizat de Clubul Sportiv Nord, în parteneriat cu Primăria Municipiului Botoșani și cu sprijinul unor parteneri privați.

Evenimentul și-a propus să atragă la start nu doar pasionați de mișcare, ci și publicul botoșănean dornic de un oraș mai viu, mai activ și mai prietenos.

Aceasta s-a desfășurat pe un traseu central special ales pentru a evidenția cele mai valoroase obiective de patrimoniu din municipiul Botoșani, oferind participanților o experiență culturală și sportivă unică.

Traseul Maratonul Nordului Botoșani a îmbinat plăcut alergarea cu o incursiune turistică în cele mai frumoase zone ale orașului. Peste 15 obiective turistice sau de interes local, au putut fi văzute în cei 10.2 km cât a avut crosul.

Maratonul Nordului Botoșani este a treia competiție marca Maratonul Nordului, care include și Maratonul Nordului Dersca (2 august) și Maratonul Nordului Teioasa (3 august), organizate în cadrul festivalului Zilele Nordului.

Printre partenerii care au sprijinit organizarea acestui eveniment se numără companiile Vestra, Carreman, Electroalfa, Elsaco, Grup Eta și numeroase alte societăți, instituții și organizații locale.

Ambasadori ai competiției au fost Elisabeta Lipă, Doina Melinte și Alex Corneschi, cu scopul declarat ca evenimentul să consolideze poziționarea orașului Botoșani ca destinație pentru turismul sportiv și cultural.

Sursa foto: facebook/Teatrul Mihai Eminescu Botoșani