Actualitate
APIA: Termenul până la care fermierii pot notifica modificările privind rotația culturilor
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) – Centrul Județean Botoșani reamintește fermierilor obligația notificării APIA cu privire la aplicarea excepției de la regula generală privind rotația culturilor pe terenul arabil în vederea respectării obligațiilor GAEC 7, conform Ordinului nr. 54/570/32/2023, cu modificările și completările ulterioare, prin depunerea ANEXEI 4, nu mai târziu de data de 10 octombrie a anului de cerere.
Respectarea cerinței GAEC 7 – ROTAȚIA CULTURILOR PE TERENURI ARABILE, CU EXCEPȚIA CULTURILOR CARE CRESC SUB APĂ se verifică la nivel de parcelă agricolă, obiectivul principal constituindu-l păstrarea potențialului solurilor.
Rotația constă în schimbarea culturilor cel puțin o dată pe an (an de cultură) la nivel de parcelă agricolă, cu excepția culturilor multianuale, a ierburilor și a altor plante furajere erbacee, a terenurilor lăsate pârloagă și a culturilor din spații protejate (sere și solarii) pentru care se consideră că standardul este respectat.
Rotația culturilor la nivelul exploatației agricole include culturile înființate în toamna anului precedent și culturile înființate în primăvara anului curent depunerii cererii de plată, inclusiv culturile secundare gestionate în mod corespunzător.
Întrucât obligațiile privind rotația culturilor pe terenul arabil GAEC 7 se aplică începând cu anul de cerere 2024, pentru verificarea respectării acestui standard, structura și amplasarea culturilor pe terenul arabil declarate de fermieri în anul de cerere 2023 constituie referință pentru verificarea rotației culturilor pe terenul arabil începând cu anul de cerere 2024.
Prin excepție de la regula generală, una și aceeași specie de plante (cultura de bază sau principală) poate fi cultivată pe aceeași suprafață de teren arabil (parcelă agricolă), pe cel mult 50% din suprafața arabilă a exploatației, astfel:
- a) o perioadă de cel mult 3 ani consecutivi, cu obligația ca între două culturi principale să înființeze o cultură secundară diferită ca specie față de cultura principală;
- b) o perioadă de cel mult 2 ani consecutivi pe suprafețele pe care cultura principală:
- s-a recoltat toamna târziu (după data de 1 noiembrie) ca urmare a condițiilor meteorologice nefavorabile
- înființarea culturii secundare nu mai este posibilă întrucât nu există condiții optime de răsărire și dezvoltare a plantelor.
Sunt exceptate de la obligația privind rotația culturilor pe terenul arabil, exploatațiile agricole care îndeplinesc una dintre următoarele condiții:
- a) peste 75% din terenul arabil este utilizat pentru producția de iarbă sau alte plante furajere erbacee, este teren lăsat pârloagă, este cultivat cu culturi de leguminoase sau face obiectul unei combinații între aceste utilizări.
- b) peste 75% din suprafața agricolă eligibilă este pajiște permanentă, este utilizată pentru producția de iarbă sau alte plante furajere erbacee sau pentru cultivarea unor culturi aflate sub apă fie pentru o mare parte a anului, fie o mare parte a ciclului de cultură sau face obiectul unei combinații între aceste utilizări;
- c) exploatațiile cu o suprafață de teren arabil de până la 10 hectare;
Exploatațiile înregistrate și certificate în agricultura ecologică, conform Regulamentului (UE) nr. 2018/848 al Parlamentului European și al Consiliului, respectă acest standard GAEC pe suprafețele aflate în conversie sau certificate pentru care se confirmă respectarea practicilor specifice agriculturii ecologice prin certificatul emis de Organismele de Control.
APIA asigură toți fermierii de sprijin, implicare și atașament!
Actualitate
„Asta nu e medicină!” Discurs manifest al unei absolvente a Universității de Medicină și Farmacie din Iași
Claudia Ciobanu, șefa seriei A de la specializarea Asistență Medicală Generală din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași a ales să vorbească despre ceea ce, în opinia sa, nu a funcționat în cei patru ani de facultate chiar la festivitatea de absolvire.
În fața profesorilor, a conducerii universității, a colegilor, dar și a familiilor prezente, momentul care trebuia să fie unul festiv, s-a transformat într-un adevărat semnal de alarmă.
La început, aceasta le-a mulțumit părinților, prietenilor și tuturor celor care au sprijinit-o.
Apoi, tonul discursului s-a schimbat complet, iar tânăra s-a adresat direct conducerii facultății, căreia i-a cerut să facă schimbări.
„Haideți să încercăm să facem lucrurile să meargă și să fie bine pentru toată lumea”, a spus aceasta.
Cea mai șocantă parte a discursului a venit atunci când Claudia Ciobanu a vorbit despre practica din spitale. Potrivit absolventei, studenții ar avea nevoie de mai multă implicare și experiență reală, nu doar de cursuri teoretice. Apoi a rostit fraza care a atras imediat atenția.
„Nu este în regulă să stăm uneori cu orele, sprijinind pereții în spitale, fără să ne bage nimeni în seamă. Asta nu este Medicină.”
Afirmația a fost primită cu reacții puternice și a început să circule rapid în mediul online.
Însă criticile nu s-au oprit aici. Claudia Ciobanu a vorbit și despre condițiile în care învață o parte dintre studenți. Ea a amintit că mulți plătesc taxe de școlarizare an după an și a susținut că, în ciuda acestui lucru, unele amfiteatre sunt într-o stare deplorabilă, care le pune viețile în pericol.
„Nu este normal ca jumătate dintre noi să plătească, an de an, taxă și, totuși, uneori să stăm în amfiteatre care aproape cad peste noi”, a declarat absolventa.
Mesajul său nu a fost doar unul critic, ci și unul plin de speranță.
Tânăra și-a exprimat dorința ca noua Facultate de Științele Sănătății să aducă schimbări reale pentru viitorii studenți.
Aceasta a afirmat în fața audienței că își dorește ca următoarele generații să poată afirma, cu încredere și mândrie, că au terminat facultatea și că se simt pregătite pentru profesie, pentru că, în opinia sa, mulți dintre actualii absolvenți nu simt că sunt suficient de pregătiți pentru a intra direct în câmpul muncii.
Discursul a stârnit numeroase reacții tocmai pentru că a fost rostit într-un moment în care majoritatea absolvenților aleg să vorbească despre reușite și împliniri, și mai puțin despre neajunsuri.
Este important de precizat că afirmațiile privind pregătirea practică, condițiile de studiu și nivelul de pregătire al absolvenților reprezintă opiniile exprimate public de Claudia Ciobanu în cadrul discursului său de absolvire.
Sursa foto: Știri de Cluj
Actualitate
Bărbat reținut de polițiști pentru violență în familie
La data de 23 iulie 2026, polițiștii din cadrul Secției de Poliției Rurală nr. 4 Dorohoi au emis ordonanță de reținere pentru 24 de ore, pe numele unui bărbat, de 38 de ani, din comuna Broscăuți, cercetat pentru comiterea infracțiunii de violență în familie.
În urma probatoriului administrat, s-a stabilit faptul că acesta și-ar fi agresat fizic membrii familiei.
Bărbatul a fost reținut pentru 24 de ore și introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă Botoșani.
Actualitate
ADN-ul și povestea fiecăruia dintre noi
În ultimii ani, genetica a devenit un subiect tot mai prezent în viața de zi cu zi. Auzim despre teste genetice, boli ereditare și medicina personalizată, însă odată cu informațiile corecte circulă și numeroase mituri. Înțelegerea modului în care se transmite informația genetică ne poate ajuta să luăm decizii informate și să privim cu mai puțină teamă acest domeniu fascinant al medicinei.
Mitul 1: „Dacă nimeni din familie nu a avut o boală, înseamnă că nu poate fi genetică”.
Adevăr: Nu toate bolile genetice sunt moștenite. Unele apar pentru prima dată la un copil printr-o modificare nouă (de novo) a materialului genetic, fără ca părinții sau alte rude să fie afectați. De asemenea, există boli genetice cu transmitere recesivă, în care ambii părinți sunt sănătoși, dar sunt purtători ai unei modificări genetice. În această situație, copilul poate moșteni modificarea de la ambii părinți și poate dezvolta boala, chiar dacă în familie nu au existat cazuri cunoscute.
Mitul 2: „Dacă am moștenit o genă modificată care îmi conferă o predispoziție, sigur voi face boala”.
Adevăr: În cele mai multe situații, genele nu reprezintă un verdict, ci doar unul dintre factorii care influențează sănătatea. Numeroase boli, precum diabetul zaharat, hipertensiunea arterială sau unele forme de cancer, sunt rezultatul interacțiunii dintre predispoziția genetică și factorii de mediu: alimentația, activitatea fizică, fumatul, expunerea la substanțe nocive sau înaintarea în vârstă. A avea o predispoziție genetică nu înseamnă că boala va apărea cu certitudine.
Mitul 3: „Testele genetice pot prezice viitorul”.
Adevăr: Testele genetice sunt instrumente medicale valoroase, dar au limite bine definite. Unele confirmă un diagnostic, altele estimează un risc sau identifică persoane purtătoare ale unor modificări genetice. Ele nu pot spune cu exactitate dacă, când sau cât de sever se va manifesta o boală în toate cazurile. Interpretarea rezultatelor trebuie făcută întotdeauna de către un medic cu pregătire în genetică medicală, în contextul istoricului personal și familial.
Mitul 4: „Bolile genetice sunt întotdeauna rare”.
Adevăr: Fiecare boală genetică rară afectează un număr mic de persoane, însă, luate împreună, bolile rare sunt numeroase și afectează milioane de oameni în întreaga lume. În plus, există și afecțiuni frecvente în care factorii genetici contribuie semnificativ la apariția bolii.
Când este recomandat un consult genetic? Atunci când într-o familie există mai multe persoane cu aceeași boală sau cu boli apărute la vârste neobișnuit de tinere, când un copil prezintă întârzieri în dezvoltare sau malformații congenitale, când au existat pierderi repetate de sarcină ori când un medic recomandă un test genetic pentru stabilirea diagnosticului sau a tratamentului. De cele mai multe ori, consultația nu se încheie cu efectuarea unui test, ci începe cu o discuție atentă despre istoricul familial și despre utilitatea investigațiilor. Într-o perioadă în care informațiile circulă cu mare viteză, este esențial să facem diferența între mituri și realitate. Genetica nu trebuie privită nici cu teamă, nici cu așteptări nerealiste. Ea este un instrument al medicinei moderne, care poate aduce răspunsuri acolo unde, ani la rând, au existat doar întrebări.
Cea mai importantă concluzie este aceea că informația genetică are valoare doar atunci când este înțeleasă și folosită în beneficiul pacientului, de aceea, este bine să evităm interpretările făcute după informații găsite pe internet sau după rezultatele unor teste efectuate fără recomandare medicală. În genetică, la fel ca în întreaga medicină, cunoașterea aduce nu doar răspunsuri, ci și posibilitatea unor decizii mai bune pentru sănătatea noastră și a generațiilor viitoare.
(Material realizat de Centrul de Inovație și e-Health din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București/autor: Conf. Univ. Dr. Viorica Rădoi )
Sursa foto: UMFCD/ziarullumina.ro




