Claudia Ciobanu, șefa seriei A de la specializarea Asistență Medicală Generală din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași a ales să vorbească despre ceea ce, în opinia sa, nu a funcționat în cei patru ani de facultate chiar la festivitatea de absolvire.

În fața profesorilor, a conducerii universității, a colegilor, dar și a familiilor prezente, momentul care trebuia să fie unul festiv, s-a transformat într-un adevărat semnal de alarmă.

La început, aceasta le-a mulțumit părinților, prietenilor și tuturor celor care au sprijinit-o.

Apoi, tonul discursului s-a schimbat complet, iar tânăra s-a adresat direct conducerii facultății, căreia i-a cerut să facă schimbări.

„Haideți să încercăm să facem lucrurile să meargă și să fie bine pentru toată lumea”, a spus aceasta.

Cea mai șocantă parte a discursului a venit atunci când Claudia Ciobanu a vorbit despre practica din spitale. Potrivit absolventei, studenții ar avea nevoie de mai multă implicare și experiență reală, nu doar de cursuri teoretice. Apoi a rostit fraza care a atras imediat atenția.

„Nu este în regulă să stăm uneori cu orele, sprijinind pereții în spitale, fără să ne bage nimeni în seamă. Asta nu este Medicină.”

Afirmația a fost primită cu reacții puternice și a început să circule rapid în mediul online.

Însă criticile nu s-au oprit aici. Claudia Ciobanu a vorbit și despre condițiile în care învață o parte dintre studenți. Ea a amintit că mulți plătesc taxe de școlarizare an după an și a susținut că, în ciuda acestui lucru, unele amfiteatre sunt într-o stare deplorabilă, care le pune viețile în pericol.

„Nu este normal ca jumătate dintre noi să plătească, an de an, taxă și, totuși, uneori să stăm în amfiteatre care aproape cad peste noi”, a declarat absolventa.

Mesajul său nu a fost doar unul critic, ci și unul plin de speranță.

Tânăra și-a exprimat dorința ca noua Facultate de Științele Sănătății să aducă schimbări reale pentru viitorii studenți.

Aceasta a afirmat în fața audienței că își dorește ca următoarele generații să poată afirma, cu încredere și  mândrie, că au terminat facultatea și că se simt pregătite pentru profesie, pentru că, în opinia sa, mulți dintre actualii absolvenți nu simt că sunt suficient de pregătiți pentru a intra direct în câmpul muncii.

Discursul a stârnit numeroase reacții tocmai pentru că a fost rostit într-un moment în care majoritatea absolvenților aleg să vorbească despre reușite și împliniri, și mai puțin despre neajunsuri.

Este important de precizat că afirmațiile privind pregătirea practică, condițiile de studiu și nivelul de pregătire al absolvenților reprezintă opiniile exprimate public de Claudia Ciobanu în cadrul discursului său de absolvire.

Sursa foto: Știri de Cluj

La data de 23 iulie 2026, polițiștii din cadrul Secției de Poliției Rurală nr. 4 Dorohoi au emis ordonanță de reținere pentru 24 de ore, pe numele unui bărbat, de 38 de ani, din comuna Broscăuți, cercetat pentru comiterea infracțiunii de violență în familie.

În urma probatoriului administrat, s-a stabilit faptul că acesta și-ar fi agresat fizic membrii familiei.

Bărbatul a fost reținut pentru 24 de ore și introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă Botoșani.

În ultimii ani, genetica a devenit un subiect tot mai prezent în viața de zi cu zi. Auzim despre teste genetice, boli ereditare și medicina personalizată, însă odată cu informațiile corecte circulă și numeroase mituri. Înțelegerea modului în care se transmite informația genetică ne poate ajuta să luăm decizii informate și să privim cu mai puțină teamă acest domeniu fascinant al medicinei.

Mitul 1: „Dacă nimeni din familie nu a avut o boală, înseamnă că nu poate fi genetică”.

Adevăr: Nu toate bolile genetice sunt moștenite. Unele apar pentru prima dată la un copil printr-o modificare nouă (de novo) a materialului genetic, fără ca părinții sau alte rude să fie afectați. De asemenea, există boli genetice cu transmitere recesivă, în care ambii părinți sunt sănătoși, dar sunt purtători ai unei modificări genetice. În această situație, copilul poate moșteni modificarea de la ambii părinți și poate dezvolta boala, chiar dacă în familie nu au existat cazuri cunoscute.

Mitul 2: „Dacă am moștenit o genă modificată care îmi conferă o predispoziție, sigur voi face boala”.

Adevăr: În cele mai multe situații, genele nu reprezintă un verdict, ci doar unul dintre factorii care influențează sănătatea. Numeroase boli, precum diabetul zaharat, hipertensiunea arterială sau unele forme de cancer, sunt rezultatul interacțiunii dintre predispoziția genetică și factorii de mediu: alimentația, activitatea fizică, fumatul, expunerea la substanțe nocive sau înaintarea în vârstă. A avea o predispoziție genetică nu înseamnă că boala va apărea cu certitudine.

Mitul 3: „Testele genetice pot prezice viitorul”.

Adevăr: Testele genetice sunt instrumente medicale valoroase, dar au limite bine definite. Unele confirmă un diagnostic, altele estimează un risc sau identifică persoane purtătoare ale unor modificări genetice. Ele nu pot spune cu exactitate dacă, când sau cât de sever se va manifesta o boală în toate cazurile. Interpretarea rezultatelor trebuie făcută întotdeauna de către un medic cu pregătire în genetică medicală, în contextul istoricului personal și familial.

Mitul 4: „Bolile genetice sunt întotdeauna rare”.

Adevăr: Fiecare boală genetică rară afectează un număr mic de persoane, însă, luate împreună, bolile rare sunt numeroase și afectează milioane de oameni în întreaga lume. În plus, există și afecțiuni frecvente în care factorii genetici contribuie semnificativ la apariția bolii.

Când este recomandat un consult genetic? Atunci când într-o familie există mai multe persoane cu aceeași boală sau cu boli apărute la vârste neobișnuit de tinere, când un copil prezintă întârzieri în dezvoltare sau malformații congenitale, când au existat pierderi repetate de sarcină ori când un medic recomandă un test genetic pentru stabilirea diagnosticului sau a tratamentului. De cele mai multe ori, consultația nu se încheie cu efectuarea unui test, ci începe cu o discuție atentă despre istoricul familial și despre utilitatea investigațiilor. Într-o perioadă în care informațiile circulă cu mare viteză, este esențial să facem diferența între mituri și realitate. Genetica nu trebuie privită nici cu teamă, nici cu așteptări nerealiste. Ea este un instrument al medicinei moderne, care poate aduce răspunsuri acolo unde, ani la rând, au existat doar întrebări.

Cea mai importantă concluzie este aceea că informația genetică are valoare doar atunci când este înțeleasă și folosită în beneficiul pacientului, de aceea, este bine să evităm interpretările făcute după informații găsite pe internet sau după rezultatele unor teste efectuate fără recomandare medicală. În genetică, la fel ca în întreaga medicină, cunoașterea aduce nu doar răspunsuri, ci și posibilitatea unor decizii mai bune pentru sănătatea noastră și a generațiilor viitoare.

(Material realizat de Centrul de Inovație și e-Health din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București/autor: Conf. Univ. Dr. Viorica Rădoi )

Sursa foto: UMFCD/ziarullumina.ro