Actualitate
13 septembrie – Ziua Pompierilor din România, marcată la Botoșani (galerie foto)
Ziua Pompierilor din România este sărbătorită, în fiecare an, pe 13 septembrie, marcând un moment important din istoria Armei. Această zi comemorează eroismul pompierilor care au luptat în Bătălia din Dealul Spirii, în anul 1848. În acea zi, pompierii, conduși de căpitanul Pavel Zăgănescu, au înfruntat trupele otomane și au apărat revoluționarii care luptau pentru libertate și independență. Chiar dacă erau depășiți numeric, aceștia au dat dovadă de un eroism remarcabil.
Astăzi, Ziua Pompierilor este o ocazie de a aduce un omagiu celor care au luptat în trecut și au dat dovadă de sacrificiu, dar și de a evidenția curajul, altruismul și solidaritatea pompierilor care sunt mereu pregătiți să intervină în situații de urgență pentru a proteja viețile și bunurile cetățenilor.
Instituţia pompierilor români s-a dezvoltat continuu, de la primele intervenţii pentru stingerea incendiilor, la actuala gestionare a tuturor situaţiilor de urgenţă: inundaţii, alunecări de teren, mişcări seismice, epidemii, înzăpeziri, secetă, accidente tehnologice, radiologice, nucleare, biologice sau alte calamităţi naturale, descarcerare şi prim ajutor acordat persoanelor aflate în situaţii deosebite.
La ceas aniversar, șase pompieri din cadrul ISU Botoșani, care s-au evidenţiat prin modul exemplar de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu, au fost înaintați în gradul militar următor, înaintea expirării stagiului minim.
Astfel, Ioan Ștefan – Teodorescu, Ionuț Honciuc, Cătălin-Eugen Gavriliu, Iulian-Alexandru Ciobanu, Marius Zoițanu și Lucian Simion au fost avansați în gradul de plutonier adjutant șef.
Cu ocazia sărbătoririi a 176 de ani de la Bătălia din Dealul Spirii și a Zilei Pompierilor din România, următorii pompieri au primit diplome de apreciere, astfel:
- maistru militar Eduard Narcis HOREA, pentru curajul, promptitudinea și stăpânirea de sine de care a dat dovadă în data de 21 august 2024, când a intervenit pentru limitarea propagării unui incendiu izbucnit într-o gospodărie din localitatea Brusturi, județul Neamț;
- plutonier adjutant Ovidiu Mihai JITARU, pentru curajul, promptitudinea și stăpânirea de sine de care a dat dovadă în data de 27 iunie 2024, când a intervenit pentru acordarea primului ajutor victimelor unui accident rutier produs pe raza localității Hârlești, județul Bacău;
- plutonier adjutant Adrian Ionuț HOLBURĂ, pentru curajul, promptitudinea și stăpânirea de sine de care a dat dovadă în data de 8 septembrie 2024, când a intervenit pentru resuscitarea unui tânăr înecat.
- plutonier Andrei PUIU, pentru curajul, promptitudinea și stăpânirea de sine de care a dat dovadă în data de 22 august 2024, când a intervenit pentru acordarea primului ajutor unui tânăr rănit grav în urma exploziei unui cauciuc;
- sergent major Marius Ionuț CESANE, pentru spiritul civic de care a dat dovadă în timpul liber, ajutând un botoșănean să își recupereze portofelul pierdut.
Alți zece pompieri, care au participat la diferite concursuri internaționale și naționale au primit diplome de apreciere.
Este vorba de:
- plutonier adjutant Ionuț HONCIUC, pentru rezultatele obținute, împreună cu lotul IGSU, la etapele internaționale ale concursurilor Rescue Great Day, la Sevilia – Spania și GRIMPDAY 2024, la Namur, în Belgia, dar și la etapa națională a Concursurilor Serviciilor Profesioniste pentru Situații de Urgență;
- plutonier adjutant Dorin SOBARIU, plutonier adjutant șef Doru DUTCOVSCHI, – plutonier adjutant Ionuț HONCIUC, plutonier Andrei OCHIAN, Sergent major Andrei BALTAG, Soldat Bogdan DASCĂLU, Soldat Andrei ROMAN, Soldat Cosmin SILION, Soldat Eusebiu DUTCOVSCHI și Soldat Răzvan AMARIEI, pentru rezultatele obținute la etapa națională a Concursurilor Serviciilor Profesioniste pentru Situații de Urgență.
Alături de pompieri, la acest moment festiv au fost prefectul județului, Dan Nechifor, președintele Consiliului Județean, Doina Elena Federovici, vicepreședintele Consiliului Județean Botoșani, Dorin Birta, subprefectul județului Cristina Breșug, șefii structurilor Ministerului Afacerilor Interne și ai Ministerului Apărării Naționale, comandantul Penitenciarului Botoșani, reprezentanții UPU – SMURD Botoșani, Serviciului Județean de Ambulanță, Direcției de Sănătate Publică, Spitalului Județean de Urgență „Mavromati” Botoşani, Spitalului Municipal Dorohoi, reprezentanți ai Direcției Silvice Botoșani, primarii orașelor Darabani și Săveni, comunelor Coțușca, Păltiniș, Mileanca, Suharău și Hudești, dar și câteva sute de locuitori ai orașului Darabani.
În cadrul ceremonialul militar, care s-a desfășurat în Parcul orașului Darabani, s-au citit și mesajele autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum și Ordinul de zi pe unitate al Inspectorului Șef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani.
Ceremonialul militar s-a încheiat cu defilarea gărzii de onoare, a plutoanelor de pompieri și a tehnicii de intervenție.
Manifestările au fost organizate cu sprijinul Primăriei Orașului Darabani.
Mesajul de felicitare al Inspectorului General al IGSU, General Iamandi Dan-Paul:
„Astăzi, 13 septembrie, sărbătorim Ziua Pompierilor din România, o zi cu încărcătură istorică deosebită, care ne amintește de sacrificiul eroilor pompieri din Dealul Spirii, în anul 1848. Este ziua în care onorăm curajul, devotamentul și spiritul de sacrificiu al tuturor celor care, de-a lungul timpului, au apărat cu prețul vieții lor siguranța cetățenilor și a comunităților.
În contextul tot mai variat și complex al misiunilor noastre, de la intervenții pentru stingerea incendiilor, acordarea asistenței medicale de urgență, descarcerarea victimelor implicate în accidente, până la gestionarea situațiilor de urgență generate de calamități naturale, rolul fiecăruia dintre voi este vital.
Prin misiunile îndeplinite cu succes, demonstrați că aveți nu doar abilitățile și pregătirea necesară pentru a face față celor mai dificile provocări, ci și o voință neclintită de a proteja și de a salva vieți și bunuri.
Serviciul oferit comunității este fundamental activității noastre, iar acesta trebuie să fie susținut neîncetat prin pregătire riguroasă și echipamente de intervenție moderne. De aceea, proiectele menite să îmbunătățească performanța și instruirea voastră au fost și vor rămâne întotdeauna prioritare.
Profilul salvatorului arată dragoste și empatie față de semeni, iar curajul și ambiția de a reuși se evidențiază prin succesul intervențiilor desfășurate, atât pe plan național, cât și internațional.
Angajamentul României de a spori sprijinul acordat statelor Unuiunii Europene prin participarea cu forțe și mijloace, sub egida Mecanismului European de Protecție Civilă, trebuie să continue. Răspunsul rapid și eficient oferit la solicitările țărilor afectate de situații de urgență au demonstrat solidaritatea noastră față de comunitățile aflate în dificultate, chiar și dincolo de granițele țării.
Vă îndemn să purtați cu mândrie uniforma, să rămâneți la fel de dedicați și să continuați să faceți cinste acestei profesii atât de nobile.
La ceas aniversar, vă adresez mulțumiri pentru sacrificiile pe care le faceți zi de zi și pentru modul în care puneți întotdeauna pe primul loc binele celorlalți. Mult succes în toate misiunile viitoare, sănătate și putere de muncă!”














Actualitate
Vineri începe Postul Adormirii Maicii Domnului
Anul acesta, Postul Adormirii Maicii Domnului începe vineri, 31 iulie, şi ţine până pe 14 august inclusiv. Conform rânduielii ortodoxe, acest post este unul fix de două săptămâni, care începe la 1 august şi ţine până la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului din 15 august, ultima zi de post fiind 14 august. Însă dacă acest post este precedat de ziua de miercuri sau vineri, care sunt zile de post, începe cu o zi mai devreme, cum este cazul anului acesta.
Acest post ne pregăteşte pentru sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, când noi, creştinii ortodocşi, prăznuim trecerea din lumea aceasta a Născătoarei de Dumnezeu, Preasfânta Fecioară Maria.
Sinaxarul ne spune că, „luând Fecioara iertăciune” de la toţi, „s-a culcat pe pat şi şi-a aşezat preacuratul său trup precum a dorit; şi a făcut rugăciune pentru întărirea lumii şi paşnica ei vieţuire, şi i-a umplut şi pe dânşii de binecuvântarea ei. Şi, aşa, în mâinile Fiului şi Dumnezeului său şi-a dat sufletul”. Sfinţii Apostoli au îngropat trupul Născătoarei de Dumnezeu în Ghetsimani şi timp de trei zile au privegheat în rugăciune, „auzind neîncetat glasuri îngereşti”. În a treia zi a venit Apostolul Toma, care nu a ajuns la înmormântarea Maicii Domnului şi a cerut să i se deschidă mormântul ca să vadă trupul adormit al Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Când au deschis mormântul, s-au minunat aflând locul de îngropăciune al Maicii Domnului gol. În mormânt nu au găsit decât giulgiul rămas ca mângâiere pentru Apostoli şi credincioşi, dar şi „mărturie nemincinoasă a mutării Născătoarei de Dumnezeu”.
Originea Postului Adormirii Maicii Domnului poate fi urmărită până în secolul 5, când se dezvoltă cultul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu pe fondul hotărârilor dogmatice mariologice de la Sinodul al III-lea Ecumenic de la Efes din 431. La început durata lui era de o singură zi, pe 6 august, în Antiohia, iar la Ierusalim, de opt zile.
Părintele profesor Ene Branişte ne spune că existau creştini care posteau toată luna august, în vreme ce alţii posteau în luna septembrie. Uniformizarea datei şi a duratei Postului Adormirii Maicii Domnului s-a făcut în secolul 12 la sinodul local din Constantinopol (1166), condus de Patriarhul Ecumenic Luca Crysoverghis. Aici s-a stabilit ca acest post să fie ţinut timp de două săptămâni, la începutul lunii august.
În timpul acestui post avem şi sărbătoarea Schimbării la Faţă a Domnului, care are profunde conotaţii isihaste. Călugării, prin asceza postului unită cu rugăciunea, vor să ajungă din timpul acestei vieţi la vederea luminii de pe Tabor în care Mântuitorul nostru Iisus Hristos a arătat Apostolilor slava Sa dumnezeiască „pe cât li se putea”.
Postul Adormirii Maicii Domnului este un timp duhovnicesc în care suntem invitaţi să urmăm modelul de ascultare şi credinţă al Sfintei Fecioare Maria. Totodată, nu trebuie să uităm exemplul de pace şi bucurie sfântă pe care ni-l oferă Maica Domnului, căreia ne rugăm: „Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi!”
Articol de Pr. Ciprian Florin Apetrei/Ziarul Lumina
Sursa foto: Ziarul Lumina
Actualitate
Ziua Imnului Național, o sărbătoare dedicată unuia dintre cele patru simboluri fundamentale ale statului român
În fiecare an, la data de 29 iulie, România marchează Ziua Imnului Național, o sărbătoare dedicată unuia dintre cele patru simboluri fundamentale ale statului român, alături de drapel, stemă și sigiliu. Această zi comemorează momentul din 1848 când cântecul revoluționar „Deșteaptă-te, române!” a fost interpretat public pentru prima dată în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, în timpul Revoluției de la 1848. Evenimentul este considerat un moment de referință în istoria imnului, motiv pentru care data de 29 iulie a fost aleasă, prin lege, ca zi oficială de celebrare.
Versurile imnului au fost scrise de poetul Andrei Mureșanu, fiind publicate inițial sub titlul „Un răsunet”. Melodia este atribuită, în mod tradițional, lui Anton Pann, deși specialiștii consideră că aceasta provine dintr-o melodie religioasă sau populară pe care Anton Pann a armonizat-o și a făcut-o cunoscută. Îmbinarea dintre versurile patriotice și melodia solemnă a transformat cântecul într-un simbol al luptei pentru libertate și al trezirii conștiinței naționale.
De-a lungul istoriei, „Deșteaptă-te, române!” a fost cântat în numeroase momente decisive pentru poporul român. A fost prezent în timpul Revoluției de la 1848, a fost interpretat în timpul Războiului de Independență și a însoțit românii în perioadele de rezistență și afirmare națională. După instaurarea regimului comunist, cântecul a fost interzis, deoarece mesajul său era considerat incompatibil cu ideologia oficială. Cu toate acestea, el a continuat să fie păstrat în memoria colectivă și să fie interpretat în cercuri restrânse sau în comunitățile românești din afara țării.
În timpul Revoluției Române din decembrie 1989, „Deșteaptă-te, române!” a răsunat din nou pe străzile orașelor, devenind unul dintre simbolurile luptei împotriva dictaturii. Forța mesajului său și legătura profundă cu dorința de libertate au făcut ca, după căderea regimului comunist, cântecul să fie ales drept imn național al României. Prin Decretul-Lege nr. 40 din 24 ianuarie 1990, „Deșteaptă-te, române!” a devenit oficial imnul național, statut consacrat ulterior și prin Constituția României.
Versurile imnului transmit un mesaj puternic despre demnitate, unitate, curaj și responsabilitate față de destinul națiunii. Ele îndeamnă la solidaritate și la apărarea valorilor fundamentale ale poporului român, motiv pentru care imnul este interpretat în cadrul celor mai importante ceremonii oficiale, la manifestările militare, în instituțiile publice și la competițiile sportive internaționale în care România este reprezentată.
Ziua Imnului Național este marcată anual prin ceremonii organizate în întreaga țară. În multe orașe au loc festivități militare și religioase, concerte ale fanfarelor militare, ceremonii de arborare a drapelului și interpretări solemne ale imnului. Instituțiile publice, autoritățile locale și unitățile militare organizează evenimente prin care este evidențiată importanța acestui simbol național și rolul său în istoria României.
Imnul național nu este doar o piesă muzicală oficială, ci o expresie a identității și continuității statului român. El reflectă momentele de cumpănă și de speranță prin care a trecut națiunea și amintește generațiilor actuale de valorile care au stat la baza formării României moderne. Tocmai de aceea, Ziua Imnului Național reprezintă nu doar comemorarea unui cântec istoric, ci și un prilej de a celebra libertatea, unitatea și respectul față de simbolurile care definesc statul român.
Sursa foto: Desteptarea
Actualitate
Gara Botoșani, o veche și minunată stație feroviară din Moldova
A fost proiectată în 1867, odată cu linia de cale ferată și a fost inaugurată în anul 1872, odată cu tronsonul de cale ferată Botoșani-Verești.
Proiectul de arhitectură a fost realizat de concernul austriac Victor von Offenheim, iar proiectul tehnic a fost realizat de matematicianul și fizicianul român Elie Radu.
Sursa: ro.wikipedia.org
-
Actualitatecu 12 ore in urmaZiua Imnului Național, o sărbătoare dedicată unuia dintre cele patru simboluri fundamentale ale statului român
-
Actualitatecu 3 ore in urmaVineri începe Postul Adormirii Maicii Domnului
-
Actualitatecu 2 zile in urmaGara Botoșani, o veche și minunată stație feroviară din Moldova




