Actualitate
Valeriu Iftime despre președintele CJ Bihor, Ilie Bolojan: un model de succes, care mă inspiră! (video)
La evenimentul politic de vineri, 5 aprilie 2024, organizat de filiala județeană Botoșani a PNL la Restaurantul ”Casa Lux”, începând cu ora 17.30, a fost prezent și Ilie Bolojan, președintele în funcție al Consiliului Județean Bihor.
Ilie Bolojan și Gheorghe Flutur, președintele Consiliului Județean Suceava au ”nășit” intrarea omului de afaceri botoșănean în politică și au garantat pentru el, așa cum a precizat și Nicolae Ciucă, președintele Partidului Național Liberal, în discursul ținut cu prilejul lansării candidaturii lui Valeriu Iftime la Consiliul Județean Botoșani.
Valeriu Iftime îl consideră pe Ilie Bolojan, fost primar al orașului Oradea timp de mai bine de 10 ani și președintele Consiliului Județean Bihor, un model de succes, al cărui plan pentru schimbarea și dezvoltarea județului său îl inspiră total.
”De când am făcut acest pas pe scena politică, am știut că puterea mea nu stă doar în experiența și dorința îndârjită de a schimba ceva, ci și în încrederea totală pe care o am în formarea unei echipe imbatabile, încrederea pe care o am în botoșăneni și în toți aliații noștri cu experiență, care sunt o sursă importantă de energie pentru mine”, a precizat Valeriu Iftime pe una din paginile sale de socializare.
Valeriu Iftime, candidatul PNL la funcția de președinte al Consiliului Județean Botoșani: ”domnul Ilie Bolojan a fost primar al orașului Oradea timp de mai bine de 10 ani, iar, în prezent, este președintele Consiliului Județean Bihor și unul dintre modelele de succes în ceea ce privește dedicarea totală alături de viziunea inovativă, al cărui plan de succes pentru schimbarea și dezvoltarea județului mă inspiră total!”.
În postarea sa, Valeriu Iftime evidențiază puterea și valoarea echipei, fără de care nu se poate realiza schimbarea, nu se pot atinge obiectivele propuse și nu se pot depăși anumite limite.
”Nicio persoană implicată politic, oricâtă experiență ar avea, oricâte victorii pretinde că are la activ, nu poate aduce schimbare de una singură, fără o echipă în spate care, nu numai că te motivează să îți atingi obiectivele, ci te inspiră să îți depășești limitele și să explorezi noi direcții și posibilități. De aceea pun atât de mult accent pe nevoia noastră de modele, iar politica nu este deloc o excepție”, susține Valeriu Iftime.
”Îi mulțumesc enorm domnului Ilie Bolojan pentru toată susținerea pe care mi-a arătat-o încă de la anunțarea candidaturii, pentru toate sfaturile prețioase și încrederea pe care o are în planul nostru de schimbare a județului! Împreună chiar suntem mai puternici!” a mai transmis Valeriu Iftime.
Imediat după terminarea evenimentului politic, Valeriu Iftime a ținut, în cadrul unui scurt interviu, să îi mulțumească lui Ilie Bolojan că i-a fost alături, într-un moment atât de important în viața sa.
Valeriu Iftime: ”domnule președinte, vă mulțumesc din suflet că ați făcut drumul Oradea – Botoșani pentru un moment important pentru viața mea și a Partidului Național Liberal Botoșani. Credeți-mă că sunteți modelul meu de președinte și încerc să iau din ce ați făcut pentru că este foarte important…dați-mi două sfaturi de început!”
Ilie Bolojan: ”să faceți și la Consiliul Județean ceea ce ați făcut pentru companie, în așa fel încât, dacă ați făcut din compania de termoficare un lider național, atunci să faceți și județul Botoșani un lider național în dezvoltare rapidă și cu viteză mare în recuperarea întârzierilor pe care le avem. Eu cred că ceea ce se face, normal, într-o companie, de a gestiona cheltuielile, de a nu arunca banii pe geam, este o chestiune foarte importantă, care este valabilă și în sectorul public. Eu am făcut în fiecare an puține economii, dar în ani de zile, acele câteva milioane de euro au însemnat un pod în plus, o drum asfaltat în plus, o secție nouă la spital făcută, și asta înseamnă că banii nu sunt aruncași pe geam”.
Valeriu Iftime: ”mulțumesc mult. Promiteți-mi că mă mai primiți la Oradea ca om politic, nu ca și om de afaceri, să mai discutăm legat de proiectele astea… am nevoie de cineva de care să mă sprijin la un moment dat”.
Ilie Bolojan: ”domnule Iftime, aveți respectul meu care nu ține de contextul acesta electoral, eu nu sunt un om așa larg cu laudele, ăsta este adevărul, și faptul că după 15 ani de când ați început să lucrați în Oradea, deși nu mai avem nicio legătură, ne respectăm, și atunci când trec prin zonă vă dau un telefon, sau când ajungeți prin zonă îmi dați un telefon, înseamnă că ați făcut o treabă bună, și oricând aveți respectul meu și o ușă deschisă pentru o colaborare administrativă și de orice fel. Mult succes și să auzim de lucruri bune!”.
Actualitate
Legenda Sânzienelor, una dintre cele mai frumoase și misterioase povești din folclorul românesc
Legenda Sânzienelor este una dintre cele mai frumoase și misterioase povești din folclorul românesc, transmisă din generație în generație de sute de ani.
Se spune că demult, când lumea era mai aproape de cer și oamenii puteau simți mai ușor prezența divină, Dumnezeu a trimis pe pământ niște fecioare de o frumusețe nepământeană pentru a ocroti natura și oamenii. Acestea au fost numite Sânziene sau Drăgaice.
Cu părul auriu ca spicele de grâu coapte și îmbrăcate în veșminte albe țesute din lumină și nori, Sânzienele coborau în fiecare an în noaptea de 23 spre 24 iunie. Ele dansau în hore fermecate prin poieni și peste câmpuri, iar pe unde treceau lăsau în urmă flori, belșug și rod bogat.
În timpul dansului lor, iarba creștea mai verde, florile înfloreau mai frumos, iar livezile se umpleau de fructe. Oamenii credeau că Sânzienele binecuvântează gospodăriile celor harnici și aduc sănătate copiilor, fertilitate pământului și noroc fetelor care își doresc să-și găsească alesul.
Legenda spune că în această noapte cerurile se deschid pentru câteva clipe, iar cei cu suflet curat pot primi răspuns la rugăciunile lor. Roua căzută peste flori este considerată binecuvântată și are puteri tămăduitoare.
Totuși, Sânzienele nu sunt doar blânde și binevoitoare. Dacă oamenii uită să le respecte sărbătoarea, dacă muncesc în ziua lor sau distrug florile și natura fără rost, ele se pot supăra. Atunci trimit furtuni, grindină și secetă peste câmpuri, pentru a le aminti oamenilor să respecte rânduiala lăsată de Dumnezeu.
De aceea, în ziua de 24 iunie, românii culeg flori de sânziene și împletesc cununi pe care le așează la porți, ferestre sau lângă icoane. Aceste cununi sunt considerate simboluri ale protecției, sănătății și norocului pentru întreaga familie.
Și astăzi, în multe sate românești, se spune că dacă privești cu atenție într-o noapte liniștită de Sânziene, ai putea zări, pentru o clipă, siluetele albe ale fecioarelor fermecate dansând prin lumina lunii, aducând binecuvântare peste lume.
Sursa: facebook/Secretele Media
Sursa foto: Ciao.ro
Actualitate
Beneficiile pentru sănătate a unui consum mai mare de alimente bogate în fibre
Caracterizată de apariția unor „buzunărașe” la nivelul colonului, diverticuloza este o afecțiune a tractului digestiv tot mai frecventă în lumea modernă, mai ales la persoanele cu vârsta peste 40 de ani. Apariția acestei afecțiuni este favorizată de alimentația din ce în ce mai săracă în fibre și antioxidanți, dar bazată pe produse procesate și, mai ales, ultraprocesate, și de sedentarism.
Aceste „buzunărașe” sunt proeminențe ale peretelui colonului, numite diverticuli. Adesea, diverticuloza este asimptomatică. Când însă la nivelul diverticulilor apar leziuni sau fisuri, acestea se inflamează, și chiar se pot infecta, ducând la diverticulită.
În funcție de severitatea acesteia, simptomele pot varia de la dureri abdominale, balonare, episoade de constipație alternând cu cele diareice, prezența sângelui în scaun, iar în puseuri, se pot instala febra, greața și voma.
Deşi reprezintă o componentă alimentară nedigerabilă, fibrele joacă două roluri importante pentru sănătatea umană. În primul rând, ele constituie substrat de fermentație, adică energetic, pentru microbiota intestinală. În al doilea rând, fibrele, cu precădere cele insolubile, facilitează tranzitul intestinal și formarea scaunului. Pentru atingerea acestor obiective, este necesar un aport zilnic de fibre de circa 30 g. De fapt, ar trebui să avem în dietă circa 14 g de fibre pentru fiecare 1.000 de kilocalorii.
Spre comparație, dieta omului modern conține aproximativ 13 g de fibre, uneori chiar mai puțin, la un aport caloric total ce depășește adesea 2.000 de kilocalorii. Când fibrele sunt insuficiente, tranzitul încetinește, iar textura scaunului devine una dură. Astfel, se creează presiune aupra pereților colonului, favorizând formarea „buzunărașelor” amintite mai sus, adică a diverticulilor.
Așadar, pentru prevenirea diverticulozei și, implicit, a diverticulitei, o dietă bogată în fibre constituie un factor important. Totuși, managementul acestei patologii presupune o creștere treptată a aportului de fibre și reducerea acestuia în timpul puseurilor, pentru a reduce, de fapt, frecvența scaunelor.
Alimente bogate în fibre
O metodă bună de a crește aportul de fibre treptat este aceea de a include în fiecare săptămână unul-două alimente noi din categoria celor considerate surse de fibre. Astfel de alimente sunt:
- fructele: mere, pere, portocale, zmeură, mure, caise, prune, curmale;
- cerealele integrale: pâine și paste obținute din făinuri integrale, musli, cartofi noi consumați în coajă;
- legumele: morcovi, fasole verde, broccoli, varză, spanac;
- leguminoasele: fasole, linte, năut;
- nuciferele: nuci europene, migdale, arahide, nuci braziliene ș.a.
Alte alimente bogate în fibre, care favorizează formarea scaunului și stimulează tranzitul intestinal, sunt: quinoa, tărâțe, bulgur și semințe precum cele de floarea-soarelui, de dovleac, de chia, de in.
Includerea acestor alimente în dieta zilnică are și alte avantaje, nu doar cele date de beneficiile legate de sănătatea colonului. Fibrele absorb o parte din metalele grele și reduc absorbția intestinală a zahărului și a grăsimilor. Astfel, o dietă bogată în fibre contribuie la un management mai bun al glicemiei și al nivelului de colesterol. Totodată, fibrele, prin distensia tubului digestiv, induc sațietate, ajutând astfel la un mai bun control al greutății corporale. Este bine însă de ținut cont că, odată cu creșterea aportului de fibre, trebuie să crească și aportul de lichide. Se recomandă consumul zilnic a cel puțin 6 căni de apă. În caz contrar, acestea pot înrăutăți lucrurile, iritând mucoasa intestinală și a colonului și ducând la formarea unui bol fecal dur, dificil de eliminat. Evitarea sedentarismului prin activitate fizică zilnică este, de asemenea, o metodă eficientă de prevenire a constipației.
Regim alimentar în puseurile de diverticulită
În timpul puseurilor de diverticulită, manifestate prin scaune diareice, balonare și dureri abdominale intense, se recomandă un anumit regim alimentar.
Alimente de evitat:
- pâinea albă, paste din făină albă, orez alb;
- alimente grase, prăjite, lactate cu conținut crescut de lactoză (precum laptele dulce, laptele condensat, laptele praf, brânzeturile obținute prin coagulare cu cheag, brânza dulce, ricotta);
- legumele crude, dar și broccoli, conopida, varza, varza de Bruxelles, sparanghelul, țelina, castraveții, vinetele, ciupercile, roșiile;
- fructele uscate, fructele de pădure, cireșele, vișinele, curmalele, smochinele, strugurii, grepfrutul, kiwi, mango, kaki, ananasul, rodiile, portocalele;
- dulciurile și băuturile îndulcite, indiferent de tipul îndulcitorului (zahăr, polioli sau îndulcitori artificiali);
- băuturile carbogazoase și cele cofeinizate.
Alimente recomandate:
- mâncăruri preparate prin coacere, fierbere sau pe grill;
- legume gătite prin fierbere, la aburi și/ sau la cuptor, dintre următoarele: sfeclă, morcovi, fasole verde, cartofi, dovleac, spanac, dovlecel;
- lactate cu conținut redus de lactoză, precum iaurtul grecesc și brânzeturile tari (cheddar, parmezan, swiss) sau cele fără lactoză;
- alternative la lactate obținute din plante: lapte de soia, de mazăre, de migdale, de ovăz, unturi fine din oleaginoase (unt fin de arahide, de migdale), tofu;
- banane, pepene, mere decojite, pere decojite, piersici decojite, caise și prune, de asemenea fără coajă.
Aceste recomandări sunt valabile doar pentru perioadele de puseu, când este necesară reducerea aportului de fibre. În perioadele de remisie, se va crește din nou, treptat, aportul de fibre, înlocuind pâinea și pastele albe cu variante din făinuri integrale. De asemenea, se vor consuma cel puțin cinci porții de legume și fructe pe zi, iar gustările trebuie să fie constituite din fructe, biscuiți integrali, fructe uscate, nucifere. Pentru creșterea aportului de fibre, se pot îmbogăți preparatele gătite în casă cu legume variate, dar și cu leguminoase, mai ales cele pregătite cu carne.
Perioada de post este un timp potrivit pentru exersarea unui consum crescut de alimente naturale și puțin procesate. În zilele de dezlegare la pește, acesta din urmă poate fi gătit pe grill sau la cuptor ori sub formă de ciorbă. Se va evita prăjirea, mai ales că prin această metodă temperatura înaltă degradează acizii grași omega-3, foarte valoroși pentru proprietățile lor antiinflamatoare.
De asemenea, în timpul postului este important consumul zilnic de alimente ce reprezintă surse de proteine: tofu, linte, năut, fasole, dar și semințe și nucifere, precum fisticul, semințele de cânepă ș.a. De altfel, timpul postului ne oferă tuturor prilejul de a ne obișnui cu un consum mai mare de alimente bogate în fibre, dat fiind faptul că toate alimentele naturale vegetale consumate, integrale sau minim procesate, sunt surse bune de fibre. În plus, beneficiile acestora nu sunt date doar de acțiunea fibrelor, ci și de conținutul în antioxidanți și vitamine, corelate cu reducerea riscurilor mai multor afecțiuni, precum obezitatea, bolile cardiovasculare și declinul cognitiv.
Un articol de: Elena Blănaru/ziarullumina.ro
Sursa foto: pexels.com
Actualitate
Mihai Eminescu: „Nu noi suntem stăpânii limbii, ci limba este stăpâna noastră.”
Citatul lui Mihai Eminescu – „Nu noi suntem stăpânii limbii, ci limba este stăpâna noastră” – spune mai mult decât pare la prima vedere. Nu este doar o afirmație despre gramatică sau vocabular, ci despre identitate, cultură și conștiință colectivă.
Limba nu este un simplu instrument pe care îl folosim după bunul plac. Ea ne formează gândirea, ne modelează ideile și ne influențează felul în care vedem lumea. Gândim în cuvintele pe care le știm. Simțim prin expresiile pe care le-am învățat. În acest sens, limba ne conduce mai mult decât o conducem noi pe ea.
Fiecare generație moștenește limba ca pe o avere. Nu o creează de la zero, ci o primește cu istoria, valorile și rănile ei. Cuvintele poarta în ele tradiții, mentalități și moduri de a înțelege viața. De aceea, atunci când alterăm limba sau o tratăm cu superficialitate, afectăm mai mult decât comunicarea – afectam rădăcina identității noastre.
Eminescu vedea limba română ca pe un organism viu, care trebuie respectat și cultivat. Nu suntem stăpânii ei pentru că ea există dincolo de noi și va continua și după noi. Noi suntem trecători, dar limba rămâne.
Citatul este și o lecție de smerenie. Ne amintește că aparținem unei culturi și unei istorii mai mari decât noi. Limba ne ține uniți, ne definește și ne depășește. Iar dacă vrem să ne înțelegem pe noi înșine, trebuie mai întâi să înțelegem limba în care gândim.
Sursa: facebook/Viața-i un dar
Sursa foto: curatorial.ro
-
Actualitatecu 2 zile in urmaMihai Eminescu: „Nu noi suntem stăpânii limbii, ci limba este stăpâna noastră.”
-
Actualitatecu 13 ore in urmaLegenda Sânzienelor, una dintre cele mai frumoase și misterioase povești din folclorul românesc
-
Actualitatecu 15 ore in urmaBeneficiile pentru sănătate a unui consum mai mare de alimente bogate în fibre
-
Politicăcu 2 zile in urmaÎncep audierile miniştrilor din Guvernul Veştea în comisiile de specialitate




