După o răsturnare de situaţie în primul din cele trei voturi decisive care ar putea duce la o orientare a României către o poziţie mai pro-rusă şi mai anti-UE, statul membru al UE şi NATO se întoarce duminică la urne pentru un scrutin parlamentar.

Voturile vor fi urmărite îndeaproape, nu în ultimul rând la Bruxelles, care nu doreşte o altă influenţă perturbatoare şi suveranistă în regiune, alături de Ungaria şi Slovacia, şi în rândul aliaţilor occidentali, pe care Bucureştiul i-a sprijinit cu încredere împotriva Moscovei, potrivit The Guardian, renumitul ziar britanic, citat de stirileprotv.ro

România are o graniţă de 650 de km cu Ucraina şi se consideră că joacă un rol strategic-cheie: găzduieşte o mare bază militară NATO, a donat o baterie de apărare aeriană Patriot şi oferă o rută de tranzit vitală pentru milioane de tone de cereale ucrainene.

Cursa pentru înlocuirea preşedintelui în exerciţiu, Klaus Iohannis, a produs un şoc timpuriu, atunci când ambii candidaţi consideraţi favoriţi înainte de alegeri, inclusiv prim-ministrul de centru-stânga, au fost eliminaţi în primul tur, care a fost câştigat de un independent puţin cunoscut, de extremă dreapta, favorabil Rusiei. Călin Georgescu, în vârstă de 62 de ani, un ultranaţionalist care l-a lăudat pe Vladimir Putin ca fiind „un om care îşi iubeşte ţara” şi care era cotat la 5% chiar înainte de vot, s-a clasat pe primul loc cu 22,9%, Elena Lasconi, de la Uniunea liberal-progresistă Uniunea Salvaţi România (USR), a ieşit a doua cu 19,2% din voturi, arată The Guardian.

Premierul Marcel Ciolacu, de la Partidul Social Democrat (PSD), şi Nicolae Ciucă, de la Partidul Naţional Liberal (PNL), de centru-dreapta – ambii membri ai coaliţiei guvernamentale – au fost învinşi, la fel ca şi George Simion, de la Alianţa pentru Unitatea Românilor (AUR), de extremă dreapta.

Sondajele nu sunt fiabile în România

Călin Georgescu, expert în dezvoltare durabilă şi deşeuri toxice, care a lucrat pentru ONU şi a câştigat premii pentru angajamentul său proeuropean, a criticat recent Uniunea Europeană, a susţinut că NATO nu va ajuta niciodată România şi a cerut încetarea războiului din Ucraina. El a negat, de asemenea, existenţa Covid-19, a declarat că Iisus Hristos este „singura ştiinţă adevărată”, a descris doi fascişti români din perioada celui de-al Doilea Război Mondial drept „eroi naţionali” şi a explicat că România nu se pricepe la afaceri externe şi ar trebui să se bazeze pe „înţelepciunea rusă”, menţionează The Guardian.

Împotriva lui Călin Georgescu, a cărui campanie discretă a fost stimulată de o campanie pe TikTok extrem de eficientă, despre care experţii au spus că ar putea indica o interferenţă rusă, se află Elena Lasconi, un fost reporter de război şi prezentatoare de ştiri TV foarte cunoscută. De când a intrat în politică, liderul USR a fost ales de două ori primar al unui mic oraş. Ea este conservatoare din punct de vedere social – a votat împotriva căsătoriei între persoane de acelaşi sex – dar este pro-UE şi crede în creşterea cheltuielilor pentru apărare, în sprijinirea Ucrainei şi în combaterea influenţei ruse.

După cum au arătat rezultatele din primul tur, sondajele nu sunt fiabile în România.

PNL şi-a îndemnat alegătorii să o susţină pe Lasconi şi puţini analişti cred că Georgescu poate câştiga într-o ţară care a evitat naţionalismul populist de când a respins comunismul în 1989 – dar se mai întâmplă surprize, notează The Guardian.

Alegătorii sunt furioşi

Alegătorii din România sunt furioşi. Prima dintre preocupările lor este costul ridicat al vieţii: ţara de la Marea Neagră are cea mai mare proporţie din UE de persoane expuse riscului de sărăcie, precum şi cea mai mare rată a inflaţiei şi cel mai mare deficit bugetar din blocul comunitar, de 8%, potrivit perspectivelor economice, scrie The Guardian.

Infrastructura învechită a ţării şi serviciile de sănătate deficitare sunt probleme la fel de importante.

Analistul Valentin Naumescu a declarat că victoria lui Georgescu reflectă „o dorinţă de răzbunare la vot, un vot de protest, din partea unor oameni cu multe frustrări, cu revoltă, furie faţă de sistem”.

Războiul din Ucraina este, de asemenea, un subiect important, în special pentru alegătorii de extremă-dreapta care se opun puternic susţinerii continue a Kievului de către România, planurilor de creştere a cheltuielilor de apărare naţională şi poziţiei tot mai semnificative pe flancul estic al NATO.

Preşedintele României are un rol semi-executiv, cu puteri decizionale semnificative în ceea ce priveşte securitatea naţională, politica externă şi numirile în justiţie, şi reprezintă ţara pe scena internaţională, explică The Guardian.

Sursa foto: Ziarul Profit