Meteorologii  au emis un cod galben de intensificări ale vântului, valabil mâine între orele 05.00 – 23.00, în județul Botoșani. În acest interval, vântul va sufla cu viteze de 50-70 km/h și izolat de 80 km/h. Echipajele de pompieri de la toate subunitățile din județ sunt pregătite să intervină, în cel mai scurt timp, în sprijinul cetățenilor.

Pentru a preveni situațiile de urgență, pompierii recomandă cetățenilor respectarea următoarelor măsuri:

• fiți prudenți atunci când vă aflați pe stradă și evitați deplasarea în zone cu panouri publicitare, copaci sau stâlpi de electricitate care ar putea fi doborâți;
• nu treceți prin dreptul clădirilor aflate în construcție sau care prezintă elemente arhitectonice ce pot fi smulse de vânt și nu vă adăpostiți aproape de construcții improvizate;
• parcați autoturismele la distanță sigură față de copaci sau stâlpi de electricitate;
• îndepărtați copacii sau ramurile uscate care, pe timpul unei furtuni, ar putea cădea şi provoca victime sau pagube materiale;
• nu atingeți firele căzute la pământ.

Pompierii reamintesc faptul că, în condiții de vânt puternic, folosirea focului deschis în gospodării este foarte periculoasă, fiind interzisă. Vântul poate propaga focul, într-un timp foarte scurt, la locuințe, anexe gospodărești, păduri, rețele de electricitate etc.

Pentru a preveni incendiile, nu trebuie aruncate resturi de țigară sau bețe de chibrit aproape de căpițele de fân sau de locurile în care sunt depozitate furaje, lemne de foc, substanțe inflamabile sau alte materiale combustibile și nici pe terenuri cu vegetație uscată.

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență sau alte date utile despre manifestarea fenomenelor meteorologice periculoase pot fi obținute prin accesarea portalului fiipregatit.ro sau prin intermediul aplicației DSU, care poate fi descărcată gratuit din Google Play Store și AppStore.

Sursa foto: Radio Chișinău

Variantei de Ocolire a municipiului Botoșani este un proiect important întrucât scoate traficul greu din oraș și creează o legătură modernă prin comuna Curtești, până în zona Lebăda.

Lucrările vor fi realizate de o asociere de firme condusă de Big Conf Botoșani, alături de Construct Com Botoșani și Straco Holding București.

Valoarea totală a proiectului depășește 58 de milioane de euro, din care doar 2% reprezintă contribuția Primăriei, restul fiind acoperit prin finanțare europeană, prin Programul de Transport 2021–2027.

Traseul noii centuri va avea 10 kilometri, cu trei intersecții importante: un nod rutier cu pasaj suprateran în zona Baisa și două sensuri giratorii în punctele-cheie de la Băiceni și Lebăda.

În paralel, este finalizată documentația pentru etapa a doua a centurii, care va continua traseul prin Bălușeni și Stăuceni, cu ieșire spre Victoria.

Contractul de finanțare pentru această etapă urmează să fie semnat în prima parte a lunii mai, la București, a anunțat primarul municipiului Botoșani, Cosmin Andrei, într-o postare pe una din rețelele de socializare.

Orașul Botoșani este atestat documentar de pisania Bisericii armene Sfânta „Maria” ce datează din anul 1350.

Amplasat la intersecția principalelor drumuri comerciale, în perioada cuprinsă între secolul XIV și secolul XIX (anii 1870), orașul Botoșani a fost un înfloritor târg al Moldovei și un centru important al producției meșteșugărești.

Începând cu 1870 orașul a pierdut, însă, din zona de influență economică, deoarece a devenit un capăt de linie ferată secundară odată cu prelungirea liniei Lemberg-Cernăuți-Suceava, precum și datorită construirii liniei Dorohoi-Iași pe valea Jijiei.

Târgul Botoșanilor a devenit, astfel, unul de importanță locală, înregistrându-se o scădere importantă a comerțului. Activitatea orașului s-a orientat din acel moment către industria agricolă, rolul principal avându-l producția agricolă a marilor moșii.

Între anii 1870 și 1968 a fost o perioadă de decădere pentru oraș, fapt demonstrat de scăderea populației de la 39.941, în 1870, la 35.220, în 1966.

Începând cu anul 1968, Botoșaniul redevine reședință de județ, iar până în anul 1992 urmează o perioadă de creștere și dezvoltare, însoțită de o creștere rapidă a populației către maximul istoric de 126.145 de locuitori, înregistrată în anul 1992.

După anul 1989 urmează o tranziție dificilă, trecerea la economia de piață afectând în mod semnificativ orașul, timp în care se închid mai multe dintre fabricile deschise în perioada 1968-1989, iar ca o consecință directă a lipsei de oportunități economice, apare emigrarea masivă a populației, în special către vestul Europei.

Sursa foto: Vocea Botosani