Ziua de pomenire a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, 2 iulie 2024, a fost prilej de aleasă bucurie și trăire duhovnicească în Mănăstirea Putna, cea mai cunoscută ctitorie și necropolă a domnului Moldovei, mutat în lăcașurile cerești în anul 1504, arată ziarullumina.ro

Prăznuirea Binecredinciosului Voievod, la împlinirea a 520 de ani de la nașterea în Împărăția lui Dumnezeu a celui mai cunoscut apărător al credinței de pe meleagurile noastre, a început cu închinarea la mormântul Măriei Sale a celor trei ierarhi ai Bisericii noastre, Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, și Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, prezenți în mijlocul credincioșilor și al obștii monahale cu ocazia hramului.

Un moment aparte al manifestării dedicate celui care a ctitorit sau sprijinit peste 40 de lăcașuri de cult l-a constituit întâmpinarea de către starețul Putnei, arhimandrit Melchisedec Velnic, a gospodarilor din vetrele folclorice ale județului Suceava, care au venit pe jos de la intrarea în comuna Putna până la mănăstire. Aceștia au interpretat cântări religioase și patriotice, fiind însoțiți de președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, care a inițiat acest pelerinaj în cadrul Programului Ștefanian acum opt ani.

Cei trei ierarhi, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi în frunte cu arhimandrit Clement Haralam, putnean prin schima monahală, din care au mai făcut parte arhimandrit Melchisedec Velnic, exarh al mănăstirilor și stareț al Mănăstirii Putna, arhimandrit Nectarie Clinci și arhimandrit Mihai Balan, exarhi de zonă, consilieri ai Centrului eparhial Suceava și preot Ionel Constantin Maloș, protoiereu al Protopopiatului Rădăuți, au săvârșit apoi Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur la Altarul de vară al ctitoriei voievodale, amenajat în preajma turnului clopotniței.

Răspunsurile liturgice au fost date de Corala preoțească „Ștefan Nosievici” a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, coordonată de preot protoiereu Ionel Doru Budeanu și dirijată de preot Ciprian Constantin Curcă, iar la momentul chinonicului, Corul „Ascensio” al Filialei Liceului Teoretic cu profil Arte „Grigore Grigoriu”, cu sediul la Mănăstirea „Sfintele Femei Mironosițe Marta și Maria” – Căușeni, Republica Moldova, le-a dăruit celor prezenți o serie de cântări, sub bagheta dirijorală a Tatianei Daniță, menite să împodobească sărbătoarea unuia dintre cei mai cunoscuți voievozi ai poporului nostru.

Cuvântul de învățătură a fost rostit la finalul Sfintei Liturghii de către Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, care le-a creionat numeroșilor credincioși adunați sub tâmplele putnene portretul duhovnicesc al slăvitului voievod, a cărui principală trăsătură este smerenia, virtute pe care a dorit să o cultive având-o ca punct de reper pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, sub ocrotirea căreia, din evlavie și dragoste, a așezat multe din ctitoriile sale.

După Sfânta Liturghie a avut loc un moment artistic pregătit îndeosebi pentru această zi de sărbătoare. Corul militar „Răzeșii” al Batalionului 335 Artilerie „Alexandru cel Bun” din Botoșani, condus de preot Teodor Cenușă, și Grupul vocal-tradițional „Ai lui Ștefan, noi oșteni” al Liceului Tehnologic „Ion Nistor”- Vicovu de Sus, coordonat de Vasile Schipor, au interpretat cântece și poezii închinate Sfântului Voievod și întregului neam românesc, amintind astfel de lupta, dragostea și râvna strămoșilor care s-au jertfit pentru dreapta credință.

Sărbătoarea Sfântului Voievod mușatin a adus împreună clerici și credincioși din Moldova, din stânga și din dreapta Prutului, și din nordul Bucovinei, din regiunea Cernăuți, la eveniment fiind prezenți și reprezentanți ai autorităților centrale, județene și locale.

În semn de cinstire a ctitorului mănăstirii, între zidurile Cetății Putnei a avut loc și o ceremonie militară deosebită, cu prilejul împlinirii a 520 de ani de la trecerea la cele veșnice a Binecredinciosului Voievod cel Mare și Sfânt.

După intonarea Imnului Național al României și înainte de semnarea protocolului de cooperare între Sfânta Mănăstire Putna și Ministerul Apărării Naționale, a luat cuvântul șeful Statului Major al Forțelor Terestre, general-locotenent Ciprian Marin. Domnia sa a reliefat legătura existentă dintotdeauna între Biserică și Armată, numeroși sfinți provenind din rândul militarilor.

Părintele stareț al Mănăstirii Putna, arhimandrit Melchisedec Velnic, a vorbit apoi despre dezideratul comun al celor două instituții – apărarea unității de neam și de credință.

În semn de înaltă apreciere pentru sprijinul permanent acordat Statului Major al Forțelor Terestre, precum și pentru promovarea constantă a imaginii Armatei României, șeful Statului Major al Forțelor Terestre a conferit Emblema de Onoare a Forțelor Terestre unor personalități ale Mănăstirii Putna, și anume părintelui stareț, arhimandrit Melchisedec Velnic, arhimandrit Dosoftei Dijmărescu și arhimandrit Hrisostom Ciuciu.

În continuare, starețul necropolei ștefaniene, alături de Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar, a înmânat din partea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic mai multe distincții de vrednicie celor care au susținut comunitatea și Biserica de-a lungul timpului.

Evenimentul a continuat cu depunerea de coroane și jerbe de flori la mormântul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare.

A urmat ceremonialul militar dedicat sărbătoririi Sfântului Voievod Ștefan cel Mare la 520 ani de la trecerea la cele veșnice, defilarea Drapelului de luptă și a detașamentelor de onoare pe acordurile Muzicii Militare a Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul”.

Sursa foto: ziarullumina.ro